S� ai canalizare, dar s� n-ai ap�, s� ai str�zi, dar s� nu le poti repara

Cine si ce interese au fost �n spatele deciziei fostelor conduceri ale B�rladului ca mii de familii din cartierele Munteni si Podeni s� fie tinute, zeci de ani, ca �n Evul Mediu? Iat� �ntrebarea care se naste dup� o descoperire �epocal�” a actualei administratii. Aceasta a constatat cu stupoare c� aproape nicio strad� din cartierele mentionate nu a fost vreodat� intabulat� si, mai mult, doar dou� str�zi din c�teva zeci figureaz� �n documente ca fiind racordate legal la reteaua de ap� potabil�.

Preocupati in aceste zile cu stadiul proiectului de canalizare menajer� si pluvial� in cartierele Munteni si Podeni, responsabilii din Prim�ria Barlad au constatat c�, pe m�sur� ce investitia avanseaz�, sunt necesare alte si alte documente. Ce-i drept, in domeniul inta – bu l�rilor, legislatia s-a modificat recent, asa c�, dac� beneficiarul proiectului ar vrea s� asfalteze cu bani europeni toate str�zile pe care in aceste zile se lucreaz� la canalizare, descoper� c� nu poate. Cel putin, pan� ce nu prezint� obligatoriile extrase de carte funciar� pentru fiecare trotuar, strad� si str�dut� in parte. Acte despre a c�ror procurare nu s-a interesat nimeni pan� acum, pentru simplul motiv c� legea nu le-a cerut imperativ. ��n 2017, s-a inceput intabularea partial� a unui num�r de str�zi, iar anul acesta va continua, intrucat sunt prev�zute sume in buget cu aceast� destinatie. Problema este c�, pan� ce nu finaliz�m acest proces, in special pe str�zile care ne intereseaz� s� le prindem la diferite lucr�ri de refacere sau asfaltare, nici nu ne putem gandi la atragerea de fonduri europene cu aceast� destinatie…’, spuneau, la inceputul acestui an, responsabilii Directiei Tehnice din cadrul Prim�riei Barlad.

Canalizare, da, dar ce deversam �n ea?

Prezent, pan� acum, de zeci de ori in cartierele Munteni si Podeni pentru a lua contact cu stadiul lucr�rilor de canalizare, primarul Dumitru Boros a avut parte de o surpriz� total nepl�cut�. Abordat de oamenii de acolo – care s-au ar�tat multumiti de investitia pe care nu au crezut-o vreodat� realizat� -, foarte multi i s-au plans c� inc� mai tr�iesc precum locuitorii de la sate, in timp ce pl�tesc taxe si impozite de oras. ��n anul 2018, noi inc� mai c�r�m ap� cu g�letile si bidoanele de la pompe, iar dac� avem cate un petec de gr�din� cu legume, ud�m de prin b�lti sau de la vecini. Nu toti am avut bani s� ne racord�m la retea, pentru c� e foarte scump. Si acum, dac� avem canalizare, ce devers�m in ea? Sper�m si noi c� poate va veni apa si pe strada noastr�’, i-au spus unii oamenii primarului. Iar spusele oamenilor s-au confirmat imediat ce Boros a cerut o situatie cu str�zile din cele dou� cartiere racordate la reteaua de ap� potabil� a orasului. R�spunsul primit si f�cut public, zilele trecute, de edilul-sef nu mai are nevoie de niciun comentariu. �Am r�mas surprins s� aflu c�, de fapt, doar dou� str�zi (Alexandru Ioan Cuza si Alexandru Vlahut�, principalele artere din cele dou� cartiere, n.r.) sunt racordate la reteaua de ap�. �n rest, fiecare cet�tean si-a f�cut, in timp, cum a putut, propriile lucr�ri si au tras ap� de la unul la altul, si tot asa… S-a ajuns acum la o retea, nu as spune haotic� neaparat, pentru c� nu este chiar asa, ci mai degrab� intortocheat�. Acum, restul str�zilor neracordate vor intra in acel proiect mare, al Aquavas Vaslui, despre care am primit asigur�ri ferme c� va demara in prim�vara sau vara acestui an. La fel cum am fost asigurati c� Barladul, ca si Vasluiul si Husul, va incheia separat propriul contract pentru aceste lucr�ri’, a spus primarul Dumitru Boros.