Contextul Rusesc
n 1917, Imperiul Tarist isi tria ultimele zile. Cel mai important stat al slavilor de rsrit avea origini germanice ca organizare; vikingii de la rsrit, numiti varegi, organizaser primele forme statale ale slavilor la Novgorod si, in primul rand, la Kiev. Unele dintre triburile varege, originare din sudul Suediei de astzi, se numea Ross, de aici denumirea de rusi. Dup prbusirea primelor cnezate, inclusiv cel mare, al Kievului, au urmat 250 de ani de stpanire ttreasc asupra rusilor, care, odat deveniti independenti, siau asumat rolul deosebit de conductori ai ortodoxiei, preluand, astfel, rolul istoric al Bizantului. Este ciudat c, dup 250 de ani de stpanire strin, nu trece mult timp si, la mai putin de un secol, rusii devin, la randul lor, stpanitori ai altor popoare. Circumstantele geografice le-au favorizat acest statut deoarece pe Volga, in Urali si peste acesti munti se gseau mai multe popoare de origine fino-ugric sau mongol, aflate pe o treapt inferioar de dezvoltare. Nici rusii nu erau mult mai inaintati, dar, conform unui vechi proverb – ‘n tara orbilor, chiorul este imprat’ -, au reusit s ii supun pe ceilalti si, tot cum spune un proverb – ‘Pofta vine mancand’ -, treptat, au inceput s supun puterilor si alte neamuri. Forta lor agresiv a sporit dup reformele lui Petru cel Mare, care le-a dat un lustru exterior de europenism, dar, in esent, au rmas aceiasi prdtori ca si vechii lor stpani, ttarii. Astfel, sau extins nu numai in Asia, ci si in Europa, incluzand in Imperiul lor, de data aceasta, si populatii superioare ca dezvoltare cultural si economic, de exemplu finlandezii, popoarele baltice, polonezii. n aceast veritabil ‘inchisoare a popoarelor’, cum a fost, pe bun dreptate, definit Imperiul Rus (este vorba de peste 100 de popoare si semintii), au fost inclusi, dup 1812, si romanii dintre Prut si Nistru, respectiv o parte dintre moldoveni. Poetul ucrainean Taras Sevchenko, referindu-se la multimea de neamuri aflat sub cizma ruseasc, spunea in versurile sale: ‘De la moldovean pan la finlandez, toti tac in limbile lor’. Este o ilustrare plastic a realittii dureroase privind procesul de deznationalizare practicat de rusi asupra tuturor pe care reusiser sa ii supun politic. n 1914, Rusia se implic in primul rzboi mondial, iar pe front sufer succesive victorii, dar si mai mult infrangeri. Armata sa era cea mai numeroas, dar si cea mai slab din punct de vedere al calittilor militare. Cu exceptia formatiunilor de cazaci si a altor cateva trupe de elit, armata tarist era o mas amorf de milioane de soldati de nenumrate nationalitti, prost inarmati si instruiti. Cu toat cruzimea superiorilor, soldatii prezentau numeroase cazuri de indisciplin, datorate, in primul rand, lipsei de convingere privind necesitatea participrii lor la razboi. Probleme erau si la conducerea statului. Tarul Nicolai al II-lea (foto dreapta) era o fire slab si sovitoare. Tarina, de origine german, avea mult mai mult voint si nu si-a uitat niciodat originea. S mai amintim si influenta nefast a calugrului Rasputin, acest misterios individ, un analfabet, care a reusit s fac tot ce si-a dorit la curtea imperial considerat cea mai strlucit din Europa. Asasinarea sa nu a pus capt nemultumirilor create in jurul rolului pe care l-a avut la curtea imperial. Cele de mai sus au determinat, intre altele, o opozitie care, desi extrem de diversificat, devenea de la zi la zi tot mai puternic. Dup miscrile revolutionare din 1905, cei care doreau transformarea Rusiei intr-un stat modern se grupaser, deja, in cateva miscri politice. Influenta lor asupra maselor nu era prea puternic, din cauza slabei puteri de penetrare intr-un popor lipsit de binefacerile culturii. n Rusia existau discrepante uriase intre ptura superioar, instruit, si restul populatiei. S dm un singur exemplu: in timp ce in Rusia scriau cei mai mari prozatori pe care i-a avut pan acum, Dostoievski si Tolstoi, totodat, Rusia prezenta cel mai mare procent de analfabeti din Europa. Rzboiul, cu suferintele si lipsurile pe care le-a produs, a determinat o stare general de nemultumire care a ajuns, in timp, la cele mai inalte cote. De aici, forta din ce in ce mai mare a opozantilor regimului si aderarea tot mai numeroas la partidele care doreau transformarea trii. Constantin Kiritescu a urmrit procesul revolutionar din Rusia asa cum l-a perceput in timpul su, subliniind influenta nefast asupra capacittii militare, mai inti, apoi degringolada statului rus cu urmri negative, dar si cu aspecte pozitive, in sensul eliberrii unor popoare, inclusiv ale eliberrii romanilor dintre Prut si Nistru. n legtur cu colaborarea militar, Constantin Kiritescu face un portret valabil si pentru ceilalti rusi: ‘Soldatul rus era, in marea lui majoritate, mujicul in uniform. Lipsit de cultur, tinut de secularul regim autocrat, departe de orice intelegere politic si de participare la treburile obstesti, el nu avea notiuni clare despre fundamentele vietii sociale si cettenesti: patrie, solidaritate national; nu era insufletit nici de ura impotriva dusmanului, nici de cldura unui ideal’. (Kiritescu, op. cit., 106) Pe acest teren, material si psihologic, are loc revolutia din februarie, cand tarul este silit s abdice, iar conducerea trii este preluat de reprezentanti ai poporului, avand, ins, conceptii diferentiate. n desfsurarea evenimentelor pot fi distinse trei etape, determinate de ideologiile la care apartineau cei ajunsi la conducere. Mai intai, exista o arip burghez, condus de Miliu Kov si Guci Kov. Una social-democrat, reprezentat, in primul rand, de Kerenski, devenit conductor al statului, si cea considerat comunist, desi nu purta acest nume atunci, si care a ajuns s conduc statul in frunte cu Lenin (foto stanga) si Trotski (Bronstein). S ne oprim asupra acestor doi conductori. Lenin, de fapt Ulianov, are o origine etnic ciudat. Mama sa, invttoare, era de dubl origine (german si evreiasc), iar tatl su, revizor scolar, era tot de origine dubl: rus si calmuc. Lenin era deosebit de inteligent, a studiat deosebit de mult, dar in acelasi timp era viclean si lipsit de scrupule. n timpul rzboiului, s-a aflat in Elvetia si promova idei privind incheierea unei pci in Europa, incheierea cat mai rapid a ostilittilor. Guvernul Kerenski, aflat la conducerea Rusiei, se angajase s continue rzboiul cu Germania si aliatii si pan la victoria final, respectand toate tratatele incheiate de guvernul tarist. Pozitia aceasta, ins, era in contradictie cu dorinta celor mai multi dintre soldati si cu dorinta populatiei in general, care se sturase de un rzboi ale crui rosturi nu le pricepea. Partidele mai importante din acea perioad erau cel constitutional-democrat (cadetii), care reprezenta burghezia (de dreapta), stanga fiind reprezentat de socialistii revolutionari (eserii) si de socialdemocrat i. Acestia erau divizati in mensevici si bolsevici, cei din urm fiind o adevrat extrem revolutionar si condusi de Lenin. ntre acesta si serviciile secrete germane au existat intelegeri secrete in urma crora Lenin ajunge la Petrograd, cum se numea, pe atunci, orasul devenit Leningrad in timpul Uniunii Sovietice, revenit astzi la denumirea original de Sankt- Petersburg. Aceasta s-a intamplat deoarece germanii stiau c Lenin, odat ajuns la putere, va scoate Rusia din rzboi si, astfel, ei isi vor elibera frontul de rsrit. Trecem peste evenimentele care i-au adus pe Lenin si pe bolsevici la putere si ne oprim asupra celor trei lozinci pe baza crora el a reusit s-si atrag masele dup lovitura de stat de la 25 octombrie 1917 (7 noiembrie) – pace (mir), pmant (zeblea), libertate (svoboda). Pentru moment, toti cei de pe cuprinsul fostului Imperiu Tarist au fost entuziasmati, urmrile lozincilor au fost, ins, cu totul altele. Soldatii, inclusiv cei de pe frontul romanesc, si-au prsit pozitiile, si-au arestat si impuscat ofiterii, au plecat spre case intr-o atmosfer de anarhie, provocand mari dezordini peste tot pe unde mergeau. Erau bucurosi de pace, fr s stie c va urma imediat rzboiul civil, c rusii se vor bate intre ei pan prin 1992, in timp ce in Europa rzboiul a incetat in 1918. Lozinca privind pmantul a fost la inceput valabil, s-au imprtit mosiile, dar pe urm a venit colectivizarea si tranilor li s-a luat tot, inclusiv pmantul pe care-l aveau inainte, iar libertatea a devenit asuprire din partea statului – cateva popoare au reusit s se elibereze, dar restul au rmas sub o ocupatie si mai dur decat cea tarist. Toate aceste evenimente au avut repercusiuni directe asupra romanilor, in general, si asupra Basarabiei. Prin incheierea pcii de la Brest-Litovsk, dintre Rusia si Germania, prin care nemtilor li se ceda, printre altele, vestul Ucrainei, Romania a devenit, practic, incercuit de inamic si a trebuit s incheie o pace umilitoare. n final, ins, iesirea Rusiei din rzboi a insemnat indeplinirea plenar a idealului national, care nu se contura in momentul intrrii Romaniei in rzboi, cand Imperiul Tarist era parte component a Antantei. Am trecut in revist toate aceste evenimente deoarece fiecare dintre ele a avut urmri asupra evolutiei Basarabiei. Despre starea de spirit dintre Prut si Nistru, despre implicarea soldatilor basarabeni in evenimente gsim ecouri in folclor. Cercettorul emerit al folcorului de peste Prut, Petre V. Stefnuc, asasinat de rusi in 1942, a realizat culegeri reprezentative. Iat dou dintre ele: Cea dintai se refer la concentrarea trupelor la Varsovia:
‘Foiul verde rsrit
La Varsava cea vestit
Mult oaste-i grmdit.
La Varsava-n cea parte
Sde-un gheneral cu-o carte
Si din carte tot ceteste
De-mpratul pomeneste
Stati mprtii la pace
C de cand ati prins a bate
Multe case sunt stricate
Fetele nemritate
Neveste nesrutate.’
Cealalt pies pe care o citm se refer direct la desfsurarea rzboiului:
‘Frunzisoar di cicoare
n jos pi vale, pi crare
S-o incins o lupt mare.
Bubuie tunul turbat
Curge sangeli-nchegat
S m vezi puic pe drum
Nu m-ai cunoasti di fum
Fum din tun si din grenad
Toti di mini s-o legat
Grenada undi chic
Chiatra din scanc deschic.
Ard orase, ard si sate
Plang neveste-mpoverate
Plang srmanele fugand
Si zilele blestemand
Cine-i strinel ca mini
Ostenit pi asta lumi.’
Dan Ravaru
