REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STR�BUN� (XIII)

CHEMAREA ARMATEI ROM�NE

Putinele forte militare moldovenesti nu puteau face fat� dezordinilor din tar�. Institutiile statului se aflau in pericol, deoarece revolutia bolsevic�, extins� pe intreg teritoriul fostului Imperiu Rus, incerca s� cuprind� in mrejele sale si Basarabia. �n aceste conditii problematice, conduc�torii de stat, dar si patriotii basarabeni, in ansamblul lor, au solicitat sprijinul Armatei Romane. A existat, inc� din decembrie 1917, o conventie intre organele ucrainiene de la Kiev si cele romanesti in privinta situatiei militarilor de origine ardelean� aflati in lag�re. Fosti militari in armata austro-ungar�, p�trunsi de spirit national si imprizonierati (unde ajunseser�, de multe ori, de bun� voie), ei se organizaser�, cu simt patriotic, in formatiuni militare si doreau s� lupte pentru Romania. �n lumina intelegerii de care am vorbit, urmau s� treac� din Basarabia spre frontul romanesc. Cativa delegati basarabeni s-au dus s� rezolve aceast� problem� la Kiev, iar altii s-au dus la Iasi, unde au informat guvernul roman despre situatia grea in care se afl� Basarabia, despre devast�rile rusesti si au cerut de urgent� interventia Armatei Romane pentru a salva situatia. Noi adrese ale Sfatului T�rii au fost trimise, pe 22 decembrie 1917 si pe 24 decembrie 1917, guvernului roman pentru a urgenta trimiterea trupelor romanesti, iar pan� la sosirea acestora, voluntarii ardeleni, deja inarmati si echipati la Kiev, s� se opreasc� (in drumul lor spre Romania) in Basarabia, unde s� treac� la dispozitia Sfatului T�rii. Guvernului condus de P. Ierhan i s-a acordat toat� libertatea de decizie in acest sens, pentru a putea salva tara. Trupele trimise din Romania aveau, ca prim� sarcin�, paza depozitelor de armament si alimente aflate de-a lungul c�ilor ferate, in urma unor comenzi romanesti. Acum, trupele rusesti de paz� fiind plecate sau bolsevizate, nimeni nu le mai avea de grij�. Pe lang� necazurile de mai sus, a intervenit un altul, in sensul scind�rii fortelor politice din cadrul Sfatului T�rii, care juca rolul de Parlament al Basarabiei. S-au format, astfel, trei fractiuni politice: 1. Blocul moldovenesc, care ii includea pe toti politicienii atasati cauzei nationale si care luptau pentru aproprierea de Romania. (D. Ciugureanu, Pan Halippa, Stefan Ciobanu, A. Crihan, T. Iancu, Gh. Buruian�, V. Tantu, G. Cazacliu si altii). 2. Fractiunea t�r�neasc� si socialistii revolutionari moldoveni, in frunte cu P. Erhan, I. Inculet, V. Tiganku, G. Buciushanu si altii, care erau mai rezervati in privinta colabor�rii cu Romania si erau mai apropiati de Rusia decat de Romania. 3. Reprezentantii minorit�tilor nationale (ucrainieni, bulgari, evrei, germani, rusi), care luptau pentru mentinerea in continuare a Basarabiei in componenta Rusiei. Pozitia minoritarilor era departe de interesele nationale ale romanilor basarabeni. O asemenea dezmembrare a Sfatului T�rii d�dea, intr-un fel, ap� la moar� fortelor coloniale, incepand cu bolsevicii si terminand cu cadetii (partid burghez). Pe lang� blocurile de mai sus, mai existau si alte forte politice, in general forte adversare Sfatului T�rii, si care organizau activit�ti pe linie national� pentru micile partide. Aceste forte erau alc�tuite din rusi, ucrainieni, unguri, g�g�uzi, evrei, care se grupau in jurul partidelor de opozitie ale sovietelor sau ale comitetelor militare rusesti, partide diferite, dar reunite prin politica lor anti-national� si prin ap�rarea intereselor Rusiei. Agitatorii minoritari incercau s� atrag� de partea lor si membri ai formatiilor moldovenesti. Adversarii Sfatului T�rii nu se multumeau s� r�man� in opozitie, ci pl�nuiau s� dea o lovitur� de stat pentru ca Basarabia s� devin�, si ea, bolsevic�. Dusmanii ideilor nationale erau condusi de bolsevici veniti din Rusia, care urmau ideile lui Trotski privind revolutia mondial�. Existau si bolsevici locali, ale c�ror nume (I. Iakir, A. Krusser, Mg. Maierson, K. Zilderman, S. Taneev, A. Hristev) dovedesc c� erau minoritari sau minoritari rusificati. A existat, clar, o hot�rare in sensul instaur�rii puterii bolsevice si, implicit, a ocupatiei rusesti in Basarabia si Transnistria, deoarece mai multe unit�ti militare bolsevizate de pe frontul romanesc, in jur de 5 regimente si 8 batalioane independente, au fost preg�tite pentru a merge la Chisin�u si a conlucra cu bolsevicii locali. Pe 3 decembrie 1917, a sosit la Chisin�u, de la Petrograd, mai vechea noastr� cunostint� de la Socola-Iasi, comisarul S. Rosal, cu un grup de marinari ce aveau ordine directe de la Lenin s� organizeze revolutia socialist� in Romania. Se doreau, deci, o Basarabie Sovietic� si o Romanie Sovietic�. Ca s� vedem cum procedau comunistii si cum tineau cont de ierarhi, subliniem c� Rosal l-a inlocuit pe generalul rus care comanda garnizoana din Chisin�u cu un simplu soldat, care si-a extins autoritatea si asupra altor garnizoane. Totusi, din fericire, nu toate unit�tile i se supuneau, iar cele bolsevizate de pe frontul romanesc fuseser� demobilizate de generalul Scherbacov. Complotul lui Rosal nu reuseste la Iasi, incerc�rile sale fiind in�busite de generalul Prezan, iar comisarul trimis de Lenin a fost arestat si impuscat, ceea ce a dus la o stare conflictual� direct� intre Romania si Rusia. Dincolo de Prut continua, ins�, presiunea bolsevic�. Dusmanii conducerii de la Chisin�u mizeaz�, iar�si, pe dorinta t�ranilor pentru p�mant. Comitete agrare din cadrul sovietelor t�r�nesti din judetele B�lti si Orhei trec la nationalizarea p�mantului si-l impart t�ranilor f�r� nici o regul�. Pentru a incerca s� legalizeze aceste actiuni, era evocat un pretins articol de lege care nici nu exista. Fenomenul avea o deosebit� gravitate, s-a extins si in alte judete, se vorbea de 150 de actiuni t�r�nesti, dintre care 70% au condus la acapar�ri ilegale de p�mant. S-a incercat, f�r� succes, anularea acestora, dar Sfatul T�rii nu a avut la indeman� fortele necesare. Actiunile organizate de bolsevici au avut la baz� inr�ut�tirea conditiilor de viat� ale t�ranilor, care cunoscuser�, in majoritatea lor, frontul, apoi jafurile si devast�rile rusilor, apoi starea endemic� de exploatare din partea st�panilor de mosii, cei mai multi dintre ei de origine str�in�. La Odessa fusese organizat un congres al Romcerodului. Era vorba de o organizatie din randul militarilor romani care, in special cei din marin�, erau refugiati la Odessa in calitate de marinari de pe vasele aduse acolo spre a nu a c�dea in mainile germanilor. La lucr�ri au participat din partea Basarabiei delegati, care, in totalitate, erau rusi si vedeau Basarabia drept o parte a Rusiei. La Chisin�u se formeaz� un stat major al sovietelor, un stat major revolutionar, cu autoritate asupra tuturor unit�tilor. Iar�si intalnim o list� in cartea semnat� de A. Moraru si I. Negrei, list� de militanti bolsevici, unii dintre ei comandanti de regiment sau de brigad�. Totalitatea fortelor evocate mai sus puteau foarte usor ca, printr-o actiune militar�, s� r�stoarne toate autorit�tile Republicii Democratice Moldovenesti. Pentru int�rirea fortelor complotiste a fost adus� de la Odessa ceea ce ei numeau Sectia de Front a Rumcerodului. Se vorbea de o sectie, dar de fapt era numai un grup de ostasi care colaborau cu bolsevicii din Petrograd. Privitor la ei, iar intalnim o list� de bolsevici din Petrograd veniti s� gr�beasc� lucrurile in leg�tur� cu Sfatul T�rii. Drept sediu si-au ales localul liceului Dadiani, se vedea, ins�, c� toti erau adversari ai republicii si urm�resc scopuri ilegale. La 1 ianuarie, Rumcerodul incearc� s� dea ordine armatei de pe frontul romanesc. �ntr-o circular� trimis� unit�tilor militare se mentiona, in mod absurd, c� fruntasii cu spirit romanesc si comandantii militari romani sunt, de fapt, niste inr�iti contra-revolutionari, care vor fi pedepsiti ca atare. Considerandu-se puternici, bolsevicii trec la ofensiv�. La 3 ianuarie, in drum spre Odessa, 15 romani sunt arestati si pr�dati de 8.000 de ruble si de provizii. ��n noaptea de 6 ianuarie 1918, ora 2 Front-Odelu (conducerea bolsevic�) a adoptat, intr-o sedint� secret�, o hot�rare care prevedea arestarea directorilor generali si a fruntasilor moldoveni din Sfatul T�rii, a ofiterilor comandanti de unit�ti moldovenesti si a fruntasilor nobilimii basarabene si trimiterea lor la Odessa, unde urmau s� fie executati, lichidarea Sfatului T�rii si expedierea arhivei acestuia la Moscova, mobilizarea teritoriilor Basarabiei, transportarea tuturor depozitelor de materiale si foraje din Chisin�u si din alte orase la Odessa, termen de 72 de ore.’ (A. Moraru, I. Negrei, op. cit., p. 70) �n aceeasi noapte, Front-Odelu a primit o telegram� de la spionajul rus, in care se spunea c�, in jurul orei 02:30, la Chisin�u va sosi un tren cu ardeleni, avand efectiv de un batalion. Bolsevicii au preg�tit un atac asupra ardelenilor, care au fost intampinati in gar� cu foc de pusti si mitraliere, multi dintre ei fiind ucisi sau r�niti. Restul au fost dezarmati, dusi intr-o cazarm� din Chisin�u si batjocoriti in toate felurile. Bolsevicilor li sau raliat, din p�cate, si militari din unit�tile moldovenesti. S-a creat o situatie extrem de grav�, care a determinat gr�birea interventiei moldovenesti, in sensul c� a fost trimis� de urgent� dinspre Prut Divizia a 11- a sub comanda generalului Ernest Brosneanu. Comandamentul roman a avut o intalnire cu Ion Inculet, iar generalul Broseanu a subliniat, din nou, c� romanii nu se vor amesteca in problemele interne ale Basarabiei, ci vor incerca, mai intai, s� recupereze impozitele. �n cadrul Sfatului T�rii au loc o serie de noi fraction�ri, iar blocul moldovenesc impune un nou guvern, in frunte cu Daniel Ciugureanu. Sublini�m c�, al�turi de Ernest Broseanu, la comanda Armatei Romane se afla si generalul vasluian Ion R�scanu, iar generalul Prezan, sef al Marelui Stat Major, si el din judetul Vaslui, adreseaz� o proclamatie populatiei din Basarabia: �Din toate p�rtile si de c�tre o multime de oameni r�i se spun tot felul de neadev�ruri, care v� intunec� mintea, va inr�ut�tesc inimile si v� fac s� nu mai simtiti unde este binele si unde este r�ul. Armata roman� nu a avut conflicte cu locuitorii din Basarabia, ci numai cu rusii, si a c�utat tot timpul rezolvarea pasnic� a eventualelor conflicte.’Practica romaneasc� in combaterea bolsevismului a avut un succes deplin.

Dan Ravaru