REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STR�BUN�

Situatia economica si sociala

Basarabia, dup� ce a avut, la inceput, un statut special, a devenit, dup� cum am mai v�zut, gubernie, adic� o provincie oarecare a Rusiei, situat�, ins�, intr-o zon� de granite. �n 1917, Basarabia avea o suprafat� de 44,5 mii kilometri p�trati si o populatie de peste 2,5 milioane de locuitori. Cei mai multi dintre acestia erau romani, desi acest apelativ nu era folosit, oficial, in Basarabia, era interzis, se putea spune numai ‘moldovan’. Politica de deznationalizare promovat� de Imperiul Tarist era aplicat� cu str�snicie, in Basarabia mai mult decat in alte zone, deoarece vecin�tatea Romaniei era considerat� un posibil pericol. De aceea, de la bun inceput, rusii s-au str�duit s� taie leg�turile dintre cele dou� maluri ale Prutului. �n prim plan economic se situa, desigur, agricultura, ramur� economic� in care se incadra peste 80% din populatia Basarabiei. De aici, considerarea acestei provincii drept o colonie agrar� a Rusiei. Problema propriet�tii asupra p�mantului ilustreaz� aspectele cumplit negative ale politicii de deznationalizare practicate de rusi. Dup� 1812, anul negru in care a inceput ocupatia ruseasc� de 106 ani, rusii au adus str�ini din tot Imperiul, rusi si ucraineni, in primul rand, la care s-au ad�ugat bulgari si g�g�uzi, refugiati din Imperiul Otoman, toti acestia fiind impropriet�riti, cu generozitate, din p�mantul basarabenilor. Str�inii si-au construit mosii prin fraudarea propriet�tilor t�r�nesti sau ocupand mosii ai c�ror st�pani romani r�m�seser� dincolo de Prut. Pentru a acapara p�mant in folosul celor de alte nationalit�ti, veniti s� colonizeze Basarabia, rusii au mai folosit si alte metode. T�ranilor basarabeni li s-au acordat mari loturi din p�mantul r�pit de rusi de la alte populatii de pe teritoriul imperiului. Astfel, moldovenii au intemeiat sate in zona Caucazului, dar mai multi dintre ei au ajuns tocmai in extremitatea r�s�ritean� a Asiei, pe valea fluviului Amur, unde si acum mai tr�iesc vreo 300.00 de urmasi de-ai lor. Dac� simplii colonisti rusi si ucraineni, bulgari si g�g�uzi au primit loturi de p�mant indestul�toare, dar nu exagerat de mari, au ap�rut mosieri care detineau suprafete imense. �ntre acestia, urmasii armeanului Manuk-Bei, cel care tr�dase pe romani in favoarea rusilor la Bucuresti, in 1812, detineau in jur de 40.000 de hectare de p�mant, iar alti mosieri posedau intre 10.000 si 30.000 de hectare. La acestia se adaug� colonistii germani, care au primit aproape 300.000 de hectare de p�mant, in timp ce peste 120.000 de gospod�rii ale t�ranilor moldoveni nu ajungeau nici m�car la 400.000 de hectare. S� mai ad�ug�m multimea de familii moldovenesti care nu aveau p�mant deloc sau foarte putin. De aici revoltele incepute in 1905, in care dorinta de p�mant si cea de eliberare national� coexistau in mod firesc. Trebuie s� mai amintim c� intre 1867-1871, guvernatorul rus de origine german� I. E. Gangardt a incercat f�r� succes s� amelioreze starea economic� a t�r�nimii. Dup� cum mentioneaz� Valeriu Nemerenco, autorul unei c�rti despre suburbia Buiucani a Chisin�ului, Gangardt respecta si drepturile romanilor, aproband prezenta unor formatii de teatru romanesti, de exemplu, care au sustinut spectacole pe scena teatrului din Chisin�u. Productia de cereale se situa pe prim plan intr-o mai mic� m�sur�, la fel si prelucrarea acestora, deoarece cerealele mergeau, in primul rand, la export. Alte ramuri ale agriculturii de oarecare important� erau viticultura, pomicultura si sericicultura. Din punct de vedere industrial existau, totusi, unele realiz�ri. Anton Moraru si Ion Negrei, in lucrarea ‘Anul 1918, ora astral� a neamului romanesc’, ne prezint� un tablou complet din acest punct de vedere, pe care il red�m mai jos pentru a putea intelege si ocupatiile predominante inafar� de agricultur�: ‘Dac� in 1913 in Basarabia functionau 500 de cazane cu aburi, 350 de motoare cu ardere intern� si 75 de motoare electrice, apoi in 1917 num�rul acestora se micsorase de dou� ori. �n anii 1914- 1916, num�rul intreprinderilor controlate de c�tre inspectoratele de fabric� si uzin� s-a redus de la 128 la 83 sau cu 35%. �n Basarabia si in judetul Tiraspol functionau 55 de intreprinderi industriale care realizau comenzile frontului. Cele mai importante dintre ele erau ‘Uzina Dinamo’, ‘Uzina Mecanic� din Tiraspol’ ‘Fabricile de c�r�mid�’ ‘Atelierele de reparatie a locomotivelor din Chisin�u, Ungheni, Mender, Ocnita, B�lti, Reni’, ‘Moara lui Blanc’ din Bender, ‘Asociatia de Tramvaie’ ‘Fabrica de Tutun’, fabricile ‘Singer’ din Chisin�u si Bender, Fabrica de piele ‘Scala’ din Chisin�u, Fabrica de zah�r din Rabnita etc. Num�rul firmelor industrial-comerciale s-a redus de la 14.564, in 1913, pan� la 9.760, in 1917, altfel spus, cu 33%. Aproape toat� industria si comertul se aflau in mainile unor venetici din Imperiul Rus. Toat� economia din Basarabia si Transnistria era controlat� de capitalul bancar prin cele 56 de sucursale ale unor b�nci din Rusia. Situatia era general� si in domeniul credit�rii sau al asigur�rilor. Din Moscova, Petrograd si Odessa erau controlate toate operatiunile comerciale si bancare. Bineinteles, bancherii aveau parte de mari castiguri.’ Autorii citati mai sus ne dau un exemplu semnificativ: Banca de stat din Odessa cump�ra de la t�ranii basarabeni cu un pret de 3-40 copeici (subdiviziune a rublei – 100 copeici egal o rubl�), pudul de porumb (aproximativ 16 kg), iar agentii acestor b�nci il vindeau cu cate 80-90 de copeici. La aceasta se ad�uga banca municipiului Chisin�u, care a functionat pan� in 1919. Tot in leg�tur� cu viata economic� mai amintim c� in ajunul primului r�zboi mondial, la Chisin�u, a fost infiintat� o Cas� Guvernial� pentru Credit M�runt, Societatea Negustorilor Basarabeni, Societatea pentru Creditul Agricol etc. Starea de r�zboi a influentat, ins�, puternic economia. S-au realizat, dup� cum am v�zut, mici intreprinderi care sustineau frontul desf�surat pe teritoriul romanesc. De asemenea, de aici se realiza aprovizionarea trupelor rusesti si, totodat�, pe m�sura posibilit�tilor, se creau rezerve. Dar actiunile bolsevicilor de mai tarziu au dus la desfintarea atelierelor si, ceea ce este si mai grav, acestia au jefuit depozitele de provizii. Prima revolutie rus�, cea declansat� la 28 februarie 1917, a avut un mare impact in Basarabia si a fost primit� cu entuziasm de majoritatea populatiei. Tendintele democratice, care se manifestaser� accentuat dup� 1905, au iesit puternic la iveal�, asa c� societatea basarabean�, cu unele exceptii, a acceptat in totalitatea sa disparitia monarhiei si s-a aliat guvernului provizoriu, asigurandu-l de tot sprijinul. Este de la sine inteles c� moldovenii au fost interesati, in primul rand, de posibilit�tile ivite pentru o posibil� emancipare national�. Exprimandu-se in numele moldovenilor din Basarabia, fruntasul acestora, Nicolae Alexandri, tine s� trimit� un mesaj de felicitare noilor conduc�tori de la Petrograd, in care, intre altele, se declara convins c� ‘Moldovenii din Basarabia se vor bucura de toate drepturile cet�tenesti si nationale’. Prezenta termenului ‘national’ dezv�luie, deja, tendintele care existau. Guvernul provizoriu al lui Kerenski se arat� interesat de acest mesaj si, f�r� s� dea un r�spuns clar, aminteste despre anularea unor constrangeri confesionale si nationale. Din acest r�spuns, ca si din alte atitudini, reiese clar pozitia sov�ielnic� a celor aflati temporar in fruntea statului. De altfel, neclaritatea in luarea deciziilor sau intarzierea acestora va fi o caracteristic� esential� a guvernului provizoriu, ceea ce va duce la c�derea sa. La fel, cei de la Petrograd au refuzat s� recunoasc� dreptul la autodeterminare al popoarelor incluse in fostul Imperiu Tarist. �n fapt, se continua politica colonial� din vremea tarului. La Petrograd, conduc�torii se schimbau, ins�, de o mai mare autoritate se bucurandu-se Printul Lvov si Kerenski, iar de la acestia moldovenii aveau convingerea c� vor obtine unele drepturi, in primul rand cele nationale. Lor li se adreseaz�, cu toat� increderea, Adunarea Moldovenilor din Odessa (12 martie 1917), cu mari sperante si incredere c� acestia vor fi capabili s� inteleag� interesele nationale a mai mult de 2.5 milioane de moldoveni din Basarabia si le vor sustine in cadrul Adun�rii Constituante. Pentru perioada 1917-1918 este evident� existenta unor departaj�ri accentuate in viata social-politic� a Basarabiei si Transnistriei. Se dezvolt�, astfel, grup�ri care exprim� interesele diferitelor p�turi sociale atat in privinta st�rii economice, cat si a tendintelor de eliberare national� – este vorba de preotime, militari, boierii mai mici sau mai mari, muncitori, t�rani. Niciuna, ins�, dintre aceste p�turi nu se consider�, deocamdat�, superioar� si nici nu-si arog� dreptul de a ajunge la conducerea general� a societ�tii. Deosebiri mari fat� de actiunile guvernului provizoriu si, mai ales, fat� de aplicarea acestora in Basarabia apar si intre localit�ti. �n unele sate, jandarmii si alte autorit�ti locale isi proclam� loialitatea fat� de tar si de guvernul acestuia, refuzand s� pun� in practic� dispozitiile guvernului provizoriu. Pe de alt� parte, ins�, la Chisin�u, B�lti, Orhei, apoi in numeroase sate, organele de ordine si administrative din vremea tarist� au fost izgonite cu violent�. Transform�rile au plecat de jos, dar au ajuns in curand la varful conducerii Basarabiei. �n locul guvernatorului si al grupului de slujbasi din jurul acestuia a fost instituit un comisariat guvernial al Basarabiei, care si-a atribuit toate sarcinile administrative pentru teritoriul dintre Prut si Nistru. Comisar guvernial a fost numit Constantin Mimi, iar adjunctul s�u, Vladimir Cristi. Acestia au desemnat, la randul lor, comisari pentru cele opt judete basarabene. Peste tot s-au creat comitete executive, care au trecut la aplicarea unor m�suri democratice. Tot in orizontul organizatoric remarc�m instituirea in administratia public� a unor dume (consilii or�senesti si judetene). Desi organele respective continuau sistemul administrativ rusesc, cei care f�ceau parte din ele erau elemente democratice, de aici natura hot�rarilor pe care le luau. Din p�cate, nu intotdeauna acesti democrati erau de origine roman�, multi dintre ei fiind rusi sau evrei, asa c� interesele nationale ale romanilor le erau complet str�ine. Guvernul provizoriu s-a bazat tocmai pe aceste elemente pentru a mentine, sub o alt� form�, ap�s�torul regim antinational al Rusiei. Unii preoti, multi dintre ei nefiind de origine roman�, continuau s� se roage pentru fostul tar al rusilor, mentinand pe plan religios dominatia acestora. Stim c� la varful bisericii ortodoxe din Basarabia nu se aflau niciodat� romani, ci numai rusi care, plecand de la unele aspecte ale religiei ortodoxe, il puneau intotdeauna pe tar in fruntea succesiunii de evenimente, inclusiv in privinta gloriei militare. �n biserici soseau si preoti bine intentionati, dar care nu cunosteau limba roman�. Fortele democratice incep, ins�, s� se organizeze, iar sentimentul national va cunoaste o crestere care va duce la dominarea cert� a vietii politice. Un nou tablou general este conturat intr-o creatie folcloric� mai dezvoltat� decat cele anterioare, avand ca tem� sentimentul de instr�inare din timpul r�zboiului si dorinta unei existente echilibrate:

‘Frunzisoar� grau curat
Tare m-am mai s�turat
Lumea-nprejur de umblat
Neb�ut si nemancat
Si str�inii de-ascultat.
Nu-i o drag� dicusar�
S� n-adorm cu inima amar�.
De m� scol cu dimineata
Mi-i plin� cu lacrimi fata
Pentru cat am pribegit.
Cum ii lumea osandit�
De cand am iesit din sat
Multe lacrimi am v�rsat
Pentru fratii mei toti
Cum stau pe dealuri morti
S�d ca snopii cei de grau
Plini de sange pan-la brau.
Haideti, fratilor, �nainte
C-amu-i focul cel fierbinte
Si ne-asteapt� si pe noi
S� ne taie ca pe boi!
Of, n�roade de la tar�,
Nu stiti de viata amar�.
�ntrebati-ma pe mine,
C� pe toate li le-oi spune.
Mia cand mi-i drag pe lume
M� ie si-n mormant m� pune,
F�r� zare de lumin�,
Numai cu puscuta-n man�.
S-asa de-adanc ne-ngroap�
Cum ai da cu-n colt de sap�.
Cand s-ar face un neam s� vad�
Ar plange o lun� intreag�.’

Tragismul r�zboiului, in care au fost implicati peste 300.000 de moldoveni recrutati in armata tarist�, este exprimat aici cu simplitate, dar cu atat mai conving�tor.

– va urma –

Dan Ravaru