DIICOT sustine, n raportul de analiz a activittii pentru anul 2017, c radicalizarea islamic din Romnia este unul dintre riscurile majore, iar fenomenul a cunoscut o amplificare n ultimii ani, preciznd c este necesar actualizarea legii privind prevenirea si combaterea terorismului.
Situatia operativ pe profil antiterorist la nivel national s-a aflat in tot cursul anului 2017 in corelatie cu evolutiile din spatii externe, predominant cu atacurile teroriste din Europa si crizele de securitate din MENA si Af-Pak. Propaganda Daesh a continuat s constituie principalul motor al declansrii si alimentrii procesului de radicalizare, fiind ins dublat de ideologia extremist promovat si de alte organizatii teroriste. Dat fiind acce sibilitatea ridicat, viteza crescut a comunicrii si posibilitatea anonimizrii, Internetul a continuat s constituie mediul predilect pentru accesarea, diseminarea si crearea de continuturi radicale’, explic DIICOT in raport. Potrivit documentului, ‘actorii singulari reprezint o resurs important a gruprilor teroriste iar utilizarea unor metode de atac accesibile si nesofisticate (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situatii s fie dificil de identificat si contracarat de ctre autoritti’, iar ponderea tintelor a apartinut categoriei soft: evenimente si adunri publice, transport public, zone frecventate de turisti’. Romania nu s-a confruntat pe parcursul anului 2017 cu o amenintare terorist concret si consistent, spun procurorii, ins atrag atentia c unul dintre riscurile majore este radicalizarea islamic. Reflectand asupra situatiei de la nivel european, radicalizarea islamic din Romania reprezint in acest moment unul dintre riscurile majore; desi nu are dimensiunile unui fenomen, in ultimii ani a cunoscut o amplificare, in principal in randul rezidentilor proveniti din spatii cu problematic terorist activ, precum si al cettenilor romani convertiti la islam. n cazul rezidentilor, sursele de radicalizare sunt preponderent externe si reflect problematici cronicizate in ultimii ani in arealul de conflict siriano-irakian, AF-Pak si Magreb’, arat DIICOT. Procurorii spun c, in cele mai multe cazuri, radicalizarea se suprapune peste unele probleme de ordin social (statut financiar precar, lipsa unui loc de munc), juridic (sunt sau au fost incarcerati) sau psihic (instabilitate, nivel intelectual sczut ori chiar afectiuni atestate medical) si in absenta unei culturi religioase. Numrul romanilor convertiti radicalizati se afl in crestere in ultimii doi ani, ins, manifestrile se mentin, in general, la nivel verbalatitudinal. (..) Situatiile de radicalizare care implic adolescenti, desi putin numeroase atrag atentia asupra puterii de contaminare a ideologiilor de tip extremist, care justific si indeamn la violent, dar si asupra necesittii de adaptare a mecanismelor legislative si institutionale de interventie. Analiza legturii existente intre radicalizarea islamic si violent este cu atat mai necesar cu cat, dincolo de numrul substantial de cazuri care permit abordarea subiectului prin prisma unei statistici relevante, in Islam regsim astzi toate acele ingrediente necesare definirii parcursului de radicalizare, fapt ce permite observarea acelor modele comportamentale care pot duce in cele din urm la justificarea utilizrii violentei, la acceptarea terorii ca instrument si a sacrificiului de sine prin metode suicidale ca deziderat’, se mentioneaz in raport. DIICOT mentioneaz c in concordant cu accentuarea amenintrii teroriste la nivel european, in ultimii ani, la nivelul autorittilor competente din tara noastr au fost calibrate adecvat demersurile interne, urmrind anticiparea, cunoasterea si reducerea factorilor de risc si vulnerabilittilor care ar putea accentua nivelul de amenintare terorist’, precizand c este necesar actualizarea legii privind prevenirea si combaterea terorismului. Demersul de actualizare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului trebuie finalizat, absenta unui instrument legislativ flexibil, modern si adaptat noilor realitti in materia prevenirii si combaterii terorismului incepand s produc deja efecte, la nivel de vulnerabilitti create strii de securitate national, greu de surmontat intr-o perspectiv de timp deloc indeprtat’, se mentioneaz in raport. Caracterul imprevizibil al deciziilor individuale de a transpune convingeri de tip jihadist in actiuni teroriste si efectul stimulativ al vizibilittii accentuate a situatiilor in care adepti ai curentelor islamice radicale s-au implicat in atentate teroriste sporesc dificulttile de prevenire si contracarare. n acest context, cultura de securitate la nivelul decizionalilor dar si implicarea populatiei sunt esentiale pentru depistarea precoce a semnalelor de radicalizare’, mai explic procurorii. n ceea ce priveste infractiunile de terorism si contra sigurantei nationale din 2017, din cele 190 de cauze de solutionat, din care 87 cauze nou inregistrate in perioada de referint, a fost solutionat un numr de 81 cauze fat de 36 cauze solutionate in 2016, din cele 141 cauze de solutionat din care 93 cauze nou inregistrate in 2016. Cifrele artate reprezint o crestere cu 34,75% a cauzelor de solutionat, o scdere cu 6,45% a cauzelor nou inregistrate si o crestere cu 125% a cauzelor solutionate. Dintre acestea, in cursul anului 2017 au fost solutionate prin rechizitoriu si acorduri de recunoastere a vinovtiei un numr de 13 cauze cu 20 inculpati, dintre care 4 inculpati arestati preventiv’, precizeaz DIICOT.




