– continuare din numrul trecut –
Acelasi ritual al bradului gsim si in Moldova, cu bradul ornat pentru nunt si pus in capul mesei ca vornicel si ca cel mai de seam oaspete. Creanga de brad regsit pe oul incondeiat – scara cu fustei sau Scrita ce duce sufletul spre Rai spre judecata divin, in Scara cu fustei, scara ce unific viata sacr cu cea profan, viata cu moartea, vzutul cu nevzutul, inceputul cu sfarsitul. Astfel, moartea pentru osan nu reprezint terminarea, ci taman inceputul, inceputul unei vieti htonice pe care se poate inlta musai numai pe scara cu fustei. Pe oul incondeiat, scara cu fustei, acea scar care nu are inceput si nici sfarsit, este un perpetuu al sufletului dup moarte si care trece prin acei pupi, ce reprezint Calea Lactee sau cerul cu stele, precum un Axis Mundi ce uneste si cerul si pmantul, inepuizabila comuniunea dintre cosmos si omenire si care are rolul de a alimenta cu energie fetele si bietii, pregtindu-i pentru urcusul spiritual pe scara cu fustei. n lumea tangibil si stilizat, Fusteii scrii sunt construiti cu elemente naturale stilizate: creanga de brad, spicul de grau sau prin puncte, semicercuri, romburi, linii paralele sau in unghi, floare, fluture, cocos, creang, grebla si astfel de stilizri, ce se afl intotdeauna in bttura sau pe lang bttura osanului simplu. Fusteii scrii sunt zonele de rezistent spiritual, sugerand etapele vietii, ascensiunea sau decderea sufletului. Punctul este prima atingere a instrumentului cu suprafata de lucru este, dac vreti, centrul din care isi extrag energia vital-creatoare toti mesterii ce isi desfsoar activitatea in Cmarzana, acea tresrire a sufletelor strmosesti din care isi extrag energia atat de benefic in viata de zi cu zi. Punctul reprezint in credinta magic a osanului stelele infinite, valorile spirituale ale osanului, metamorfozate in stropii de sange ai Mantuitorului. Stelele pe oul incondeiat pot fi reprezentate si prin stele cruci geometrizate, cruci pe oul incondeiat sub forma pomului vietii, iar aceste ou in numr de 4 se aseaz in racla de inmormantare la cptaiul mortului, trasand simbolic rscrucile celor doua niveluri de existent discontinue: viata si moartea. Aceeasi cruce, tot sub forma pomului vietii, se traseaz si pe capacul sicriului. Crucea, acel simbol al celor 4 puncte cardinale, 4 anotimpuri, 4 elemente, foc-aer, ap-pmant, msur de sintez a cerului si pmantului, pe vertical, unde se intalnesc timpul si spatiul, si, pe orizontal, energia masculin cu cea feminin, sinteza si armonia lumii, perfectiunea si totalitatea, care, din Paleolitic, devine un simbol al vietii si al mortii al unittii si al alternantelor. Prin forma sa ovoid, varful oului reprezint cerul, baza reprezint Pmantul iar spatiul dintre ele este tocmai contopirea spatiului cosmic cu cel terestru intr-un univers vizibil si palpabil pentru tranii din Cmrzana. Un stpan infinit al spatiului infinit-finit dintre cer si Pmant. Aceste semne si simboluri din Tara Oasului le regsim si pe ceramica de la Vama, cruci de morminte, motive decorative pe poarta cu boc, pe podoabe, pe troite, troitele din lemn de la rscruci, colacii de nunt si de inmormantare si nu in ultimul rand, pe oule incondeiate. Crucile de la rscruci, martori tcuti ce orienteaz si deopotriv dezorienteaz de dor, de amintire, de trecerea timpului, de asteptare, de iubire, de morte, de bucurie, de suferint, de dorint, de drag, doar privesc si asteapt. Ce? Poate trecerea timpului, poate revenirea tinerilor plecati pe meleaguri strine… Cine stie.
– continuare in numrul viitor –
Dan Horgan
