Ou�le �ncondeiate de la C�m�rzana (V)

– continuare din num�rul trecut –

Pe coaja oului au fost reliefate si motivele sacre, prin Motivul Crucii (‘Crucea Pastelui’, ‘Crucea P�stii’), intalnit adesea in ornamentica ou�lor incondeiate, avand o simbolistic� plurivalent�: simbol al crestinismului – prezentandu L pe Mantuitorul r�stignit, crucea se identific� cu Persoana acestuia – acolo unde este cruce, este si Iisus Hristos. Crucea Patimilor este crucea pe care Mantuitorul a indurat supliciul la care a fost supus pan� in clipa mortii. Crucea �nvierii este simbol al biruintei vietii asupra mortii. Modalit�tile in care este reprezentat motivul sunt felurite, femeia care incondeiaz� g�sind de fiecare dat� modalitatea de a l reprezenta sub o form� realizat� artistic in mod deosebit, al�turi de M�n�stire sau Biseric� ce, de asemenea, este considerat� ca un simbol al credintei in Dumnezeu. Imagini ale animalelor si p�s�rilor cunoscute constituie o alt� grup� tematic�, motivele zoomorfe din care fac parte – redate de cele mai multe ori conform principiului ‘Pars pro toto’ – prin care o parte sugereaz� intregul (‘urechea iepurelui”,coltul porcului’, ‘tita vacii’, ‘ugeru vacii’, ‘capul caprei’, ‘cap de sarpe’, ‘coarnele melcului’, ‘creasta pupezei’, ‘coada p�unului’, ‘coada curcanului’, ‘aripile hultanului’ s.a.). Mai apar si vietuitoare intregi, precum pesti si broaste, serpi, dar in exemplare limitate. Arta femeii care incondeiaz� este, si in acest caz, remarcabil�, in asa fel incat, la final, toate aceste motive prin stilizarea pronuntat� si amplasarea lor aerat� creeaz� impresia de echilibru, de armonie si rafinament artistic deosebit si alc�tuiesc o decoratie de o mare simplitate, dar in acelasi timp extrem de reusit� din punct de vedere estetic. Privind lumea inconjur�toare, realit�tile atat de apropiate sufletului s�u, femeia care incondeiaz� va trasa pe coaja ou�lor conturul uneltelor, al obiectelor casnice si gospod�resti legate de practicarea unor ocupatii si mestesuguri traditionale. Asa sunt reprezentate: grebla, grapa, cheptinii pentru canep�, bata, vartenilta, harletul, imbl�ciul, morisca, bata ciobanului, secera si alte obiecte din arealul gospod�riei. Imaginea acestora este sugerat� prin unele elemente componente, creatoarea dovedindu se si in acest caz extrem de talentat�. Leg�tura vesnic� dintre cer si p�mant, intre lumea celest� si cea terestr�, omniprezente in mitologia satului romanesc, a generat prezenta in ornamentica ou�lor de Pasti a unor motive cunoscute sub numele de motive cosmomorfe. �ntre acestea, cel mai frecvent intalnit este motivul solar – motiv simbolic de o mare vechime si larg� circulatie, reprezentat sub form� de rozete, cerc cu raze excrise sau inscrise, romburi. T�ranul in simplitatea lui a venerat dintotdeauna soarele. Soarele este d�t�tor de viat� pentru orice si oricine, f�r� soare lumea ar pieri, soarele este ochiul prin care priveste Dumnezeu spre p�mant. Hazul inn�scut al romanului cu vestitul lui simt al umorului si inconfundabilul spirit critic fat� de unele aspecte ale vietii, fat� de unele sl�biciuni omenesti isi g�sesc o expresie adecvat� si in arta incondeierii ou�lor. Astfel, au ap�rut motivele acrimonioase, dintre care cel mai ades apar: ‘carja popii’, ‘mana calicului’, ‘drumul betivului’ s.a., motive reprezentate schematic, dar foarte sugestiv, prin linii rosii pe fondul alb imaculat al oului, ce confer� compozitiei o neasemuit� frumusete si claritate. Ornamentica ou�lor incondeiate constituie o m�rturie valoroas�, deoarece ou�le incondeiate din zon� au un decor mult simplificat. Cu multi ani in urm�, femeile obisnuiau s� incondeieze ou� doar cu un muc de lumanare inmuiat la c�ldura focului si care l�sa scrieri pe coaja oului. Apoi, din acel ou, printr-o baie integral� de culoare rosie, se obtinea oul incondeiat. Dar oul incondeiat chiar dac� se scria in S�pt�mana Mare era indeobste folosit tot timpul anului si nu numai la zilele Pastelui, cum se procedeaz� acum. Ritualurile p�strate din str�buni despre nastere, inmormantare, nunt� si pentru s�rb�torile de Paste, Cr�ciun si An Nou sunt prezente – g�sim reminiscente ale oului incondeiat ce amintesc de stea, floare, linia dreapt� sau in zig-zag, simboluri ceresti – crucea stelar�, constelatiile universului, steaua si steaua in cruce, soarele punctul sau pupii, colorit, ritm si gandire magico-popular�.

– continuare in num�rul viitor –

Dan Horgan