Alexandru Ioan Cuza �n constiinta rom�nilor (II)

– continuare din num�rul trecut –

�n pofida acestor realiz�ri deosebite, la sfarsitul anului 1865 forte ostile din interior si exterior i-au preg�tit abdicarea domnului Alexandru Ioan Cuza. La data de 11/23 februarie 1866, dup� miezul noptii, complotistii sprijiniti de generalul Nicolae Haralambie, comandantul garnizoanei militare Bucuresti, si condusi de comandantul g�rzii palatului, maiorul Dimitrie Lecca (care va deveni ministru de r�zboi in noul guvern), au intrat in Palatul Domnesc. Domnul Cuza a isc�lit actul de abdicare, f�r� a opune rezistent�. �n cursul aceleiasi nopti, Alexandru Ioan Cuza a fost silit s� p�r�seasc� Bucurestiul, indreptandu-se spre Ploiesti, Predeal, Brasov si, mai departe, spre Viena. Criticand acest act odios, marele poet Mihai Eminescu scria: ‘Vor trece anii si nu va exista roman c�ruia s� nu-i crape obrazul de rusine, de cate ori va r�sfoi istoria neamului s�u la pagina 11 februarie si stigmatizarea acelei negre felonii va r�s�ri pururi in memoria generatiilor, precum in orice an r�sare iarba lang� mormantul vandutului Domn (…). C�ci 11 februarie este un act de lasitate si ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vreodat� e lasitatea’. Alexandru Ioan Cuza a peregrinat prin Austria, Italia si Germania. �n momentul plec�rii se aflau de fat� membrii locotenentei domnesti si ai guvernului, c�rora Alexandru Ioan Cuza, cu aleas� demnitate, le-a spus: ‘S� dea Dumnezeu s�-i mearg� t�rii mai bine f�r� mine, decat cu mine. S� tr�iasc� Romania!’. Alexandru Ioan Cuza s-a stins din viat� la data de 15/27 mai 1873, ora 1:30, sub privirile neputincioase ale sotiei sale si ale medicilor, la hotelul ‘Europa’, din Heidelberg (Germania), care-l g�zduise pan� in ultima clip� a vietii. Pe certificatul de deces, principesa Elena Cuza a t�iat locul nasterii Bucuresti, scriind, corect, Barlad. Dup� obtinerea pasaportului de c�tre agentul diplomatic al Romaniei la Berlin, Theodor Rosetti (cumnatul s�u), la data de 24 mai r�m�sitele p�mantesti ale fostului domn au fost transportate in tar�, cu trenul mortuar, si au ajuns la Ruginoasa, judetul Iasi, la 27 mai 1873. Alexandru Ioan Cuza a fost inmormantat, la 29 mai 1873, in incinta bisericii din curtea conacului familiei de la Ruginoasa, care fusese cump�rat de la Mihail Sturza, v�rul principesei Elena Rosetti-Cuza. La slujba religioas� au participat mii de t�rani, precum si prietenii devotati, din randul c�rora nu lipseau: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kog�lniceanu, Petre Gr�disteanu, Petru Poni. �n cuvantul omagial rostit la mormantul lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kog�lniceanu spunea: ‘Nu gresalele lui l-au r�sturnat, ci faptele cele mari’. �n ianuarie 1944 osemintele domnului Cuza au fost depuse la Biserica ‘Trei Ierarhi’ din Iasi, al�turi de osemintele fostului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir (martie-aprilie 1693 si 1710- 1711). Asa cum aprecia sfetnicul s�u, Mihail Kog�lniceanu, domnul Alexandru Ioan Cuza si-a scris singur istoria: ‘Fata t�rei este pagina istoriei lui Alexandru Ioan Cuza. Alexandru Ioan I nu are trebuint� de istoriograf. El singur si-a scris istoria sa, prin legi, prin actele cu cari a f�cut el un stat, o societate, alta decat aceea ce i-a fost dat�, cand l-am proclamat domn’. �n constiinta romanilor Alexandru Ioan Cuza a fost si r�mane cel dintai domn al Romaniei moderne, intemeietorul statului national roman modern. El a condus cu inteligent� si d�ruire actiunea de prop�sire a Romaniei pe drumul moderniz�rii. Cu tenacitatea unui om hot�rat s� mearg� pan� la cap�t cu reformele, el a dep�sit atat obstacolele create pe plan intern de conservatorii si liberalii radicali, cat si obstacolele externe venite din partea marilor puteri vecine. �n timpul domniei, Alexandru Ioan Cuza s-a str�duit s� introduc� statul pe calea civilizatiei Europei occidentale, cu deosebire a celei franceze, de aceeasi sorginte latin� ca si cea romaneasc�, avand un sprijin de n�dejde in Napoleon al III-lea, imp�ratul Frantei. Alexandru Ioan Cuza a avut un caracter integru, a fost un om sincer si cu vederi largi, f�r� a avea idei extremiste. Era spiritual, inteligent, popular si iubit de popor. N-a dorit s� fac� cu orice chip carier� sau s� pun� in umbr� pe ceilalti prin mari insusiri. Nu era orator de talia lui Mihail Kog�lniceanu, nici talentat ca Vasile Alecsandri si nici nu avea prestigiul lui Costache Negri. Era, in schimb, o fire dezinteresat�, ce nu se folosise de slujbele avute in administatie pentru a face avere. Nici ca domn n-a avut mare avere. Privind in timp, f�r� ur� si p�rtinire, Zoe Sturza, sora lui Costache Negri, scria, in 1881: ‘Principele Cuza va avea totdeauna o pagin� str�lucitoare in istoria t�rii sale. C�ci dac� omul a avut sl�biciuni inerente s�rmanei noastre naturi umane, suveranul a fost intotdeauna integru si p�truns de cel mai mare patriotism’. Poetul Mihai Eminescu il aprecia pe domnul Alexandru Ioan Cuza ca pe ‘unul dintre Domnii cei mai patriotici din citi au fost vreodat� in t�rile Dun�rii romane’. Un portret al domnului Cuza l-a f�cut si istoricul Florin Constantiniu, in lucrarea ‘O istorie sincer� a poporului roman’, la pagina 218: ‘Cuza este una din cele mai de seam� personalit�ti ale istoriei romanesti. Inteligent, voluntar, abil, hot�rat s� mearg� pan� la cap�t’. Cu trecerea timpului prestigiul lui Cuza a crescut, in ciuda faptului c� marii mosieri, liberalii radicali si varfurile clerului bisericesc nu-i p�strau o amintire frumoas�. La cererea poporului, partidele de guvern�mant au fost nevoite s� atribuie denumirea Alexandru Ioan Cuza unui num�r de 16 localit�ti rurale, precum si unor scoli din judetele Vaslui, Neamt, Iasi, Galati, Vrancea, Bac�u, Prahova, C�l�rasi, Kahul si Ilfov. Deasemenea, numele domnlui si cel al principesei Elena Cuza au fost date unor str�zi, bulevarde si piete. Domnului, sotiei sale si sfetnicilor apropiati le-au fost realizate monumente de for public (istorice) si busturi, cum sunt cele din: Iasi, Craiova, Galati, Focsani, Ramnicu S�rat, Husi, Barlad, Br�ila, Ploiesti, Bucuresti, Floresti (judetul Prahova), Gorgota (judetul Prahova), Heidelberg (Germania), Chisin�u (Republica Moldova), Gura Galben� (Raionul Cimislia, Republica Moldova). S-au realizat mai multe muzee, cele mai bine dotate si documentate fiind la Iasi, Galati, Ruginoasa (judetul Iasi) si Focsani. Au fost scrise multe c�rti cu caracter istoric si beletristic si au fost realizate compozitii muzicale, picturi si lucr�ri grafice.

* Col. (rtr.) Constantin Chiper

NOTE:
1. General Vasile Milea s.a., �Istoria militar� a poporului romana, volumul IV, Editura Militar�, Bucuresti, 1987
2. I. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, ‘Cuza Vod�, In memoriam’, Editura Junimea, Iasi, 1973
3. Constantin C. Giurescu, �Alexandru Ioan Cuza’, Editura Militar�, Bucuresti, 1973