Profesorul Ioan Iacomi si monografia sa dedicat� Scolii din Ib�nesti (II)

– continuare din num�rul trecut –

�ntr-o civilizatie primejduit� secular de delatiuni si prelungite agonii, e necesar s� ne mai intoar cem cu fata si c�tre normalitatea satului romanesc. V� invit s� p�sim, de data aceasta, c�tre un t�ram ce stie s� aline mai vechi doruri si care respir�, datorit� indelungatelor sale traditii, prin pl�manii s�i: istoria si scoala! E vorba de ase zarea secular� r�z�seasc� Ib�nesti (comuna Ib�nesti, judetul Vaslui), o str�veche vatr� de cultur� si civilizatie, cu oameni, fapte si locuri pline de amintiri si care stiu s�-si slujeasc� scoala cu recunos tint� si mandrie. ‘Sez�toare’ d�t�toare de viat� si eternitate, cu un tumult aparte, comuna Ib�nesti se mandreste si ast�zi cu faima trecutului ei. Scoala din Ib�nesti constituie o lume a generozit�tii si a pasiunii pentru trecutul ei de legend� si pentru frumusetea sa cultural� si spiritual�, o lume pl�m�dit� pe principii morale si pe sugestie estetic�, cu oameni care si-au nutrit speranta devenirii din seva gloriei trecute. De aceea, profesorul Iian Iacomi i-a dedicat acestei scoli o monografie sub forma unei confesiuni emotionante a celui care i-a fost cateva decenii profesor-director, intitulat� suges tiv ‘Scola Gimnazial� nr. 1 Ib�nesti. �ncercare de studiu monografic’ (Editura Dacri, Barlad, 2017). �n acest larg context, Scoala Gimnazial� nr. 1 din Ib�nesti merit� si i se cuvine s� se hr�neasc� din realiz�rile inaintasilor s�i. Aceast� scoal� a r�mas permanent ambi tioas�, pentru c� a cerut mai mereu o cantitate enorm� de viat� si de noblete incorporat� in cuprinsul zidurilor sale. �n fond, scoala din Ib�nesti de odinioar� si de ast�zi si-a asezat temeinic traditia in eternitate, c�ci fundamentele ei au fost concepute pentru vesnicie, pulsul comunit�tii fiind mereu luat de generatii intregi de c�rturari, oameni de bine si, in special, de gospodarii locului, cu totii contribuind la afirmarea comunei si a personalit�tilor sale, fapt pen tru care oricand initiativa edit�rii unei monografii scolare rurale e binevenit�. Profesorul Ioan Iacomi este fiu al satului Ib�nesti, fiind decenii de-a randul cadru didactic si director al acestei prestigioase scoli. El a simtit c� are aceast� misiune de onoare de a scrie o monografie a scolii din Ib�nesti, dedicat� dasc�lilor s�i, ar�tand c� acestia au avut cea mai frumoas� profesie nemuritoare de sub soare. El a scos in evident� faptele inaintasilor s�i dasc�li care s-au sacrificat si si-au dat sufletul pe catedr� pentru a le lumina mintea oamenilor locului. Actualmente, autorul este profesor-pensionar la G�gesti (unde a slujit ani buni si scoala de acolo), fapt pentru care monografia dedicat� Scolii din Ib�nesti a fost conceput� la G�gesti. Cu toate acestea, lucrarea de fat� reprezint� o valoroas� monografie, scris� cu devotiune, rigoare si tenacitate. E o lucrare afectiv�, autentic� si obiectiv�, in care exist� necesara doz� de nostalgie, dat� de tr�irile intense ale unor sentimente mai vechi pentru localitatea natal�, dar si de adev�rurile certe, probate cu documente de arhive sau in urma studierii minutioase a registrelor si cataloagelor scolare, in paralel cu obtinerea unor informatii de la persoane care au contribuit la evolutia Scolii Gimnaziale nr. 1 din Ib�nesti: profesorii Elena Nedelcu, Neculai Dimitriu si Gheorghe Nedelcu, profesorii universitari Ioan Ib�nescu si Aurora Hartopeanu, biologul Elena Anton, Valentina Bl�naru, scriitorul Stefan Dimitriu (cel care l-a incurajat pe autor s� scrie cartea), Antoaneta Grosu si Adriana Hurez. Cartea e dedicat� cadrelor didactice care au slujit cu toat� credinta si devotamentul lor aceast� scoal� din Ib�nesti, dar si locuitorilor satului (oameni harnici si ospitalieri, care au pretuit cartea si au f�cut sacrificii pentru a-si sustine material copiii la scolile inalte) si p�rintilor autorului, care l-au sustinut material si moral pentru a ajunge profesor de istorie (acestia tr�iser� drama colectivi z�rii, iar tat�l s�u a fost inl�turat samavolnic de la serviciu). Din aceast� monografie afl�m c� prima scoal� din Ib�nestia fost mult timp o institutie de inv�t�mant reprezentativ� pentru mediul rural din fostul judet Tutova (pan� in 1950), apoi din raionul Barlad (pan� in 1968) si, actualmente, ea constituie o important� unitate de inv�t�mant rural din actualul judet Vaslui. Ea a avut elevi care au ajuns intelectuali de prestigiu. De altfel, impulsul scrierii c�rtii a fost acela ca ib�nestenii s� poat� avea parte de o carte scolar� de identitate a lor, documentat�, cu am�nunte corecte si scris� pe intelesul tuturora, care s� reflecte viata scolar� si s�-i ajute s� str�bat� cu mintea ceata viitorului. C�l�toria prin trecutul si prezentul primei scoli din Ib�nesti- prin intermediul acestei grandioase lucr�ri – e o continu� fericire muncit� si castigat� in vesnica grab� fecund� a lumii, c�ci amintirea a ceea ce a fost si ceea ce a devenit spal� parc� sufletul de tot praful fiec�rei zile din destinul locuitorilor comunei. Aceast� retr�ire a istoriei ib�nes tene are darul de a vedea c� frumusetea si voluptatea de a tr�i au fost dintotdeauna la ele acas�, dar si de a starni curiozitatea cunoasterii civilizatiei si oamenilor locului. Astfel, vom observa minunata victorie a spiritului care a pulsat mai mereu c�tre o curat� renastere! Structura lucr�rii cuprinde trei capitole esentiale, care analizeaz� evolutia primei scoli din Ib�nestisi calitatea inv�t�mantului din aceast� zon�, precum si o serie de medalioane si profile biografice ale unor personalit�ti din acest real, a cadrelor didactice ale scolii ib�nestiene si a unor oameni de alte profesii care au contribuit, cu totii, la crearea acestui spirit creator local. Asa cum e firesc, nu lipsesc Anexele si Bibliografia. �n primul capitol, referitor la evolutia Scolii din Ib�nesti intre anii 1868-1948, autorul aminteste modul in care s-a desf�surat procesul instructiveducativ, acti vit atea cultural� si a cercurilor culturale, formarea si perfectio narea corpului didactic, dotarea material� a scolii. �n acest context, se mentioneaz� legenda cre�rii acestui sat de pe Colinele Tutovei in jurul anului 1477, cu ajutorul lui Vasile Ib�nescu, cel care fusese unul din c�pitanii voievodului moldav Stefan cel Mare. Totodat�, se arat� faptul c� inceputurile inv�t�mantului din Ib�nesti sunt legate de tinda bisericii, apoi de apropierea fat� de Schitul Manzati, dup� care – pe baza Legii Instructiunii Publice din 1864 (care prevedea c� instructia elementar� este obligatorie pentru toti copiii si c� in fiecare comun� rural� se va infiinta o scoal� primar� cu inv�t�tor) – s-a infiintat, in septembrie 1868, prima scoal� de stat din Ib�nesti (care a functionat initial intr-o sal� din vechea Prim�rie, care era situat� la marginea satului). Primii inv�t�tori au fost Constantin Mironescu, Vasile Scantei si N. V. Gadeiu, iar obiectele de studiu pentru clasa a IV-a erau: Religia, Lectura, Gramatica, Aritmetica, Istoria, Geografia si Conduita. Un rol important l-au avut reformele inv�t�mantului intreprinse de Spiru Haret, prin care crestea prestigiul inv�t�torului ca apostol al neamului, se generaliza activitatea extrascolar�, iar cei cu varste intre 7-14 ani erau obligati s� se scolarizeze. Tot atunci s-au creat Cercurile culturale, cantinele scolare si Casa Scoalelor – cu rolul de a administra constructia de scoli si de a le dota cu material didactic si mobilier. Toate acestea au dus la ridicarea material�, cultural� si moral� a satului si scolii din Ib�nesti, contribuind la bun�starea si educarea t�ranilor. Chiar si in timpul Primului R�zboi Mondial, scoala din Ib�nesti a functionat, pentru ca in perioada interbelic� s� cunoasc� o maxim� inflorire, avand un local nou, mai multi inv�t�tori bine specializati (Neculai Anton, Ion Dimitriu, Cezar Rebegea, Elena Dimitriu, Anisoara Pamfil) si o populatie scolar� mult mai numeroas� si mai bine preg�tit�, datorit� trecerii la inv�t�mantul obligatoriu de 7 ani. Perfectionarea cadrelor didactice se realiza prin: cursuri de repetitie in cadrul Scolilor Normale, confe rinte scolare, cercuri culturale si grade didactice. Asadar, s-a inteles atunci necesitatea r�spandirii stiintei de carte la sate ca o conditie major� a progresului societ�tii romanesti, in paralel cu procesul de culturalizare a maselor (spre exemplu, la 15 august 1933 era inaugurat C�minul cultural din Ib�nesti).

* Dr. Laureniu Chiriac