Sindicatele si patronatul vd cu ochi diferiti modificrile Codului Fiscal. Sindicatele sustin c prin aceste msuri se ncearc diminuarea muncii la negru, precum si blocarea externalizrii profiturilor de ctre multinationale. Patronatul, pe de alt parte, spune c mediul privat va fi cel mai lovit. Angajatorii nu exclud concedierile iar unele firme vor trece doar o parte din contributiile sociale n brutul salariatului. Cum toate contractele de munc vor fi renegociate, fiecare salariat si va negocia cu patronul noul salariu.
Pensionarii au numai de castigat in urma modificrilor operate sptmana trecut la Codul Fiscal. Potrivit ordonantei de urgent adoptat de Guvern, de la data de 1 ianuarie 2018, impozitul pentru pensiile mai mari de 2.000 lei va scdea de la 16 la 10%. n prezent, pensiile sub 2.000 de lei sunt scutite de impozit, incepand cu 1 februarie 2017. Pentru celelalte pensii, impozitul redus la 10% se va aplica doar asupra sumei care depseste pragul de 2.000 lei. Practic, o persoan care are o pensie de 2.500 lei, va avea un impozit de 10% doar pentru suma de 500 lei. Potrivit datelor Casei Judetene de Pensii Vaslui, in prezent, in judet sunt in plat 1.543 pensii mai mari de 2.000 lei. Potrivit aceluiasi act normativ, incepand cu 1 iulie 2018, va creste pensia minim de la 520 la 640 de lei. n prezent, in judetul Vaslui, un numr de 30.300 de persoane primesc pensii mai mici de 520 lei. Pentru a putea incasa integral pensia minim garantat, statul le acord la pensie restul sumei pan la nivelul de 520 lei. Pe lang acest segment de pensionari, vor beneficia de cresterea pensiei minime la 640 de lei toti pensionarii care incaseaz pensii mai mici de aceast sum. Spre exemplu, pentru un pensionar care are acum in plat o pensie de 570 de lei, de la 1 iulie 2018, statul va completa suma pan la 640 de lei. Tot de la 1 iulie 2018, punctul de pensie va creste de la 1.000 de lei la 1.100 de lei. De aceast msur vor beneficia toti cei 102.278 pensionari din judetul Vaslui.
Scumpirile erodeaza pensiile
Valul de scumpiri din aceast toamn a acoperit in totalitate majorarea pensiilor operate in 2017. n acest an, pensiile au crescut cu aproximativ 14%, valoarea punctului de pensie ajungand la 1.000 de lei, iar contributia pentru asigurri de sntate a pensionarilor este suportat din bugetul de stat, nu de pensionari. Pe de alt parte, potrivit datelor statistice, cresterea preturilor la gazele naturale, energie electric, carburant, produse agroalimentare etc. totalizeaz un procent de circa 20%. Ioan Stamate, presedintele Comitetului Judetean al Persoanelor Varstnice (CJPV) Vaslui, spune c aceste cresteri de preturi anuleaz majorarea pensiilor, iar traiul pensionarilor nu s-a ameliorat deloc. ‘Pensionarii o duc tot mai ru, nu mai bine. Btranii cumpr tot mai putin din toate, alimente, medicamente si alte lucruri necesare. Dup ce dm banii pe facturile majorate la servicii, nu mai rmanem cu nimic din cresterile de pensii. Se spune cu temei c o tar poate fi judecat si dup felul in care stie s se poarte cu seniorii ei, cum ii respect. Realittile de zi cu zi ne arat c mai trebuie s asteptm: veniturile din pensii sunt mai mici pentru majoritatea pensionarilor, medicamentele, scumpe, iar preturile la utilitti cresc’, a spus Ioan Stamate.
Disperare si saracie
n pragul noului sezon rece, pensionarii sraci ai Vasluiului fac coad s se imprumute la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP). Grosul creditelor se iau pentru achizitionarea de lemne, iar valoarea medie a unui imprumut este de 700 – 800 lei. Majoritatea pensionarilor care se imprumut sunt de la tar, sptmanal fiind inregistrate peste 60 de solicitri de imprumuturi. Valentina Lupu, presedintele CARP Vaslui, a spus c multi pensionari au pensia minim, de 520 de lei, iar acesti bani nu sunt suficienti pentru a supravietui. ‘Cei cu pensii mici imprumut si cate 300 de lei. Lemnele, aprovizionarea de toamn si problemele de sntate sunt principalele motive pentru care se imprumut btranii. Chiar dac au pensii mici, cei care imprumut vin in fiecare lun si isi achit ratele. ns avem oameni cu pensii mari, care au bani, dar nu vin s plteasc ratele lunare. Avem si cazuri cand dm credite de 10.000 lei, in special pentru renovri de case, construirea de acoperisuri si altele’, a spus Valentina Lupu.
