Pot oric�nd salva economia, dar nu (prea) vor!

Sutele de proiecte de dezvoltare care vor fi implementate �n judetul Vaslui fac din asistatii social un grup extrem de c�utat. �n conditiile �n care lipsa fortei de blocheaz� tot mai multe investitii, firmele din constructii si agricultur� �ncearc� s� conving� autorit�tile s� elimine ajutorul social. Mediul economic, pensionarii, chiar si unii primari cer ca doar persoanele defavorizate s� primeasc� venit minim garantat, iar restul s� fie plasate �n c�mpul muncii. �n acest an, pentru ajutorul social, statul a f�cut pl�ti de circa 27 milioane de lei.

Criza fortei de munc� cu care se confrunt� tot mai multe firme din judetul Vaslui repune pe tapet problema beneficiarilor de venit minim garantat. Atat firmele din sectorul agricol, IMMurile, cat si prim�riile se pronunt� in favoarea diminu�rii drastice a num�rului asistatilor social si plasarea acestora in campul muncii. La sfrasitul lunii trecute, in judetul Vaslui erau inregistrati oficial 9.710 beneficiari de venit minim garantat. Pentru luna septembrie, statul a achitat c�tre asistatii social o sum� total� de 2.946.223 lei. Dac� ne raport�m la faptul c� media lunar� a beneficiarilor de ajutor social este de aproximativ 10.000 de beneficiari, rezult� c�, in acest an, pl�tile totale f�cute pe segmentul venitului mini garantat sunt de circa 27 milioane de lei. �n luna august, 8.050 beneficiari de ajutor social au prestat un num�r total de 410.495 ore de munc�. Cei mai multi beneficiari care au realizat orele de munc� in folosul comunit�tii sunt din B�cesti – 297 beneficiari, Berezeni – 228 beneficiari, Dragomiresti – 297, Dumesti – 233, Garceni – 216 beneficiari, Iana – 241 beneficiari, Iv�nesti – 276 beneficiari, Puiesti – 223 beneficiari, Voinesti – 281 beneficiari.

Nu mai dati bani celor care stau �n cr�sme!

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA) Vaslui, a spus c� locurile vacante anuntate la AJOFM nu se ocup� pentru c�… nu exist� poft� de munc�! Multi someri nu au educatia din scoal� sau din cadrul societ�tii pentru ca, atunci cand nu lucreaz�, s� se recalifice profesional. �Dup� somaj, nu mai este nimic. Ar trebui s� d�m bani celor care muncesc, nu s� plafon�m salariile, s� d�m bani nec�jitilor, dar nu puturosilor! S� nu d�m celor care stau in crasme si nu fac un sant curat, un drum, nu taie nicio iarb�. Oamenii de afaceri din judet nu pot intelege de ce trebuie s� pl�tim!’, a ar�tat Ionel Constantin. Si Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a �ntreprinderilor Mici si Mijlocii Vaslui, a luat la tint� asistatii social. �Vorbim de premii, facilit�ti pentru cei care nu muncesc. Unui investitor nu am v�zut s� se acorde o facilitate, s� fie ajutati cei care creeaz� plus valoare. �n judetul Vaslui, 40.000 de persoane lucreaz� iar 90.000 primesc ajutor social. Unde ne afl�m cu acest raport?! Nu putem s� avem fort� de munc� calificat� prin m�suri luate la Vaslui’, a spus Ovidiu Copacinschi. Dan Hurduc, membru in conducerea Asociatiei ‘Grup Est’ Husi, a spus c� majoritatea tinerilor sunt plecati din sate, iar o parte din persoanele active care au r�mas primesc ajutor social si nu vor s� lucreze ca zilieri. ‘La culesul strugurilor, la mere, chiar si in cultura mare este o mare problem� cu forta de munc�. Nu ai cu cine s� lucrezi. Trebuie ca acest ajutor social s� nu se mai dea, iar anchetele sociale dintr-o comun� s� fie f�cute de compartimentul de specialitate din alt� comun�. Spre exemplu, la Costesti, anchetele sociale s� le fac� cei de la Prim�ria Banca. �n acest fel, multi din cei care primesc acum ajutor social nu ar mai avea dosarele acceptate si ar fi pe piat� forta de munc� de care avem nevoie�, a spus Dan Hurduc.