Ninsorile si frigul din ultimele zile au calamitat aproape n totalitate culturile agricole din judetul Vaslui. Fermierii sunt disperati, pentru c livezile, viile, suprafetele semnate au fost distruse de mixul zpad, viscol si temperaturi sub zero grade Celsius. Mai repede dect ne-am fi dorit, vom ncepe s culegem si roadele acestui tratament: preturile la legume si fructe vor exploda si, prin contagiune, la fel se va ntmpla si cu celelalte produse agricole.
Cele cateva zile de iarn autentic – mai grea decat iarna propriu-zis – au pus sectorul agricol din judetul Vaslui pe butuci. Precipitatiile si ninsorile abun – dente, dublate de noptile cu temperaturi negative si inghet au provocat un adevarat dezastru. Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultur a Judetului (DAJ) Vaslui, spune c, in ultimele zile, a discutat cu foarte multi fermieri, iar concluzia este deja clar: pierderile vor fi uriase. Nu mai rmane nimic! Toate suprafetele cultivate cu rapit sunt compromise. Apoi, viile si livezile sunt distruse. Am vorbit cu un fermier din zona Botesti, care are circa 150 hectare de livezi, si totul este distrus. Culturile de primvar care au rsrit deja sunt afectate sever. Ceea ce se intampl este cumplit pentru agricultori! Toat lumea cu care am discutat este terminat. De cand lucrez in domeniu, nu s-a intamplat asa ceva, a spus Gigel Crudu. Si zecile de legumicultori care s-au inscris in programul de tomate, prin care se acorda un ajutor de minimis, au culturile calamitate. Multi si-au scos sistemele de inclzire din solarii, iar plantele au inghetat.
Preturile vor exploda
Cu marea majoritatea a suprafetelor agricole calamitat, economia judetului Vaslui va suferi pierderi greu de estimat. Dar, pentru c episodul de iarn sever a afectat zone intinse de la nivel national, contributia sectorului agricol la PIB-ul national va fi diminuat puternic. De asemenea, o lovitur puternic a primit agricultura de subzistent, iar familiile nu vor avea de unde s se mai aprovizioneze din productiile proprii. n acest context, presiunea pe piat va fi tot mai mare, iar preturile la legume, fructe si chiar cereale din acest an vor creste exponential. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui, spune c pierderile din agricultur vor reduce cresterea economic din acest an. Dac Fondul Monetar International a anuntat, in ultimele zile, o crestere de 4,2%, avansul economic in 2017 va fi de maxim 3,9%. Am 62 de ani, dar nu am mai vzut asa ceva. Nici oameni mai in varst, de 75-80 de ani nu s-au confruntat cu o astfel de vreme. Am vorbit cu cineva de la Deleni si a spus c acolo zpada are 70-80 de centimetri. Vor fi pierderi mari la pomi, vie, rapit, dar mai putin la cereale. Din sptmanile viitoare, va incepe specula si preturile vor exploda. S vedem ce msuri de incurajare a agricultorilor va lua Guvernul. Efectul asupra populatiei va fi mare. Toat Europa se confrunt cu aceste fenemone meteo, produsele agricole nu vor mai ajunge si, pe cale de consecint, se vor scumpi, a spus Ionel Constantin.
Populatia va deconta ninsorile
Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a ntreprinderilor Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, crede c va urma o perioad nefavorabil si trist pentru populatie si tar. E trist ce trim. Nu am trit asa ceva. Pe lang toate celelalte, putem spune c si Dumnezeu a venit s limpezeasc unele lucruri. Nu-i plcut s constati acest lucru. n cea mai mare parte a trii, pierderile vor fi masive. Va fi o influent negativ asupra economiei, iar populatia va simti din plin acest efect negativ. Privim cu tristete manifestarea naturii. Nu a fost destul ce facem cu mana noastr, acum ne pune capac natura, a spus Ovidiu Copacinschi. La data de 11 aprilie 2017, dintr-un program de insmantri de 195.000 de hectare, erau raportate ca semnate 44.000 de hectare, adic 23% din program. Floarea-soarelui a fost semnat de 23.000 hectare, orzoaica pe 6.000 de hectare, porumbul pe 5.200 hectare, ovzul pe 3.000 de hectare si mazrea pe 3.000 de hectare. n toamna anului trecut, programul de insmantri a fost de 96.050 hectare, din care 18.000 hectare de rapit, iar restul grau, orz de toam – n, triticale, legume, plante de nutret.
