– continuare din numrul trecut –
La data de 3 martie 1920 Consiliul Suprem al Conferintei de Pace de la Paris a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu Romania, iar la 20 octombrie 1920 a fost semnat Tratatul de la Paris dintre Romania, pe de o parte, si Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia, de cealalt parte. naltele Prti Contractante recunosteau suveranitatea Romaniei asupra teritoriului Basarabiei cuprins intre frontiera actual a Romaniei, Marea Neagr, cursul Nistrului de la gura sa pan la punctual unde este tiat de vechiul hotar dintre Bucovina si Basarabia si acest vechi hotar’. Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie, la 14 aprilie 1922, de Romania, la 19 mai 1922, de Franta, la 24 aprilie 1924, si de Italia, la 22 mai 1927. Japonia nu a ratificat tratatul. n perioada 1918-1919 relatiile romanoruse s-au deteriorat si statul sovietic nu a recunoscut unirea si granitele Romaniei. Folosindu-se de Internationala a III-a Comunist (Comintern), URSS a pregtit o rscoal, in 1924, in sudul Basarabiei, la Tatar- Bunar, care trebuia s deschid drumul intr – rii Armatei Rosii pentru a anexa Basarabia. Tot in anul 1924 s-a desfsurat, la Viena, in perioada 27 martie – 2 aprilie, Conferinta romano-sovietic privind unirea Basarabiei cu Romania, care a esuat datorit faptului c delegatia Uniunii Sovietice a refuzat recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania. Romania si URSS au semnat la Paris, la 27 august 1928, Pactul Briand-Kellog, renuntind formal la rzboi si angajandu-se s rezolve orice litigiu pe cale pasnic. La 9 februarie 1929, Romania, Polonia, Letonia si URSS au semnat, la Moscova, Protocolul in care se prevedea c Tratatul de la Paris va fi valabil intre prtile contractante independent de intrarea lui in vigoare. Desi intre Romania, URSS si alte state s-a incheiat o Conventie, la Londra, in zilele de 3-4 iulie 1933, relatiile romano-sovietice din perioada interbelic au fost marcate de cererea insistent a guvernului sovietic de a i se recunoaste dreptul de stpanire asupra Basarabiei. n cadrul diplomatiei europene, in anii 1934-1935 un loc important l-a ocupat crearea unui sistem de securitate colectiv, principalul promotor fiind Nicolae Titulescu, ministrul roman al afacerilor externe. La 15 iulie 1935 Nicolae Titulescu a fost imputernicit de guvernul Romaniei s negocieze un tratat de asistent mutual cu Uniunea Sovietic. La 21 iulie 1936, Nicolae Titulescu si Maxim Litvinov, reprezentantul URSS, au incheiat un protocol de asistent mutual. Schimbarea din guvern a lui Nicolae Titulescu, la 29 august 1936, a determinat guvernul URSS s considere c aceasta reprezint o schimbare a politicii externe. Tendintele revizioniste ale URSS si Germaniei au condus la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la data de 23 august 1939, si a Protocolului aditional secret, al crui punct 3 a afectat integritatea teritorial a Romaniei. O consecint direct a acestei intelegeri a fost rstignirea poporului roman, cruia URSS i-a rpit Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei, prin Notele ultimative din 26 si 27/28 iunie 1940. Acestei agresiuni iau urmat Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, si Acordul de frontier cu Bulgaria, de la Craiova, din 7 septembrie 1940. Actiunile tragice din vara anului 1940 au costat poporul roman pierderea suprafetei de 99.738 km2 si 6.821.000 de locuitori, pierderi datorate, ins, si noncombatului armatei dar si deciziilor factorilor politici, in frunte cu regele Carol al II-lea, a crui optiune a fost: pstrm statul si cedm teritorii’. Dup aceste tragice evenimente, autorittile sovietice si horthyste s-au dedat la acte de terorism inimaginabile impotriva populatiei romanesti majoritare. Distrugere si moarte, acestea au fost binefacerile’ aduse de Stalin si Horthy in teritoriile rpite Romaniei. Ocupantii n-au putut anula, ins, credinta romanilor de reunire cu tara, in triumful drepttii istoriei. Evenimentele din vara anului 1940 au dus la schimbarea politicii externe a Romaniei si la apropierea ei de Germania. Alturandu-se Germaniei, Romania a participat la rzboiul contra URSS, conform Planului german Barbarosa’, din decembrie 1940. Armata Roman a luptat alturi de Armata German, atat la eliberarea Basarabiei (22 iunie – 26 iulie 1941), cat si la celelalte operatiuni militare din est. Populatia romaneasc i-a primit cu mult entuziasm si bun-voint pe ostasii eliberatori si a aprobat reinstaurarea administratiei romanesti. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, Romania s-a alturat puterilor aliate, producand o schimbare radical a situatiei strategice in Europa de sud-est. n ziua de 24 august 1944 trupele sovietice au ocupat Chisinul, iar cateva zile mai tarziu au pus stpanire din nou pe teritoriile romanesti oferite de Hitler prin Pactul Molotov- Ribbentrop. Conferinta de pace de la Paris, din anii 1946-1947, a hotrat ca frontiera romano-sovietic s fie cea instituit odat cu ultimatumul din 27/28 iunie 1940. Delegatia oficial roman la Conferinta de pace de la Paris, din anul 1947, condus de Gheorghe Ttrscu, n-a ridicat problema teritoriilor dintre Nistru si Prut (Basarabia) si a Bucovinei de Nord, motivand c aceste teritorii au fost reglate prin Conventia de Armistitiu din 12 septembrie 1944, ea atacand doar cererile de despgubire formulate de puterile occidentale. n anul 1948 o delegatie roman, condus de Ana Pauker, a semnat, la Moscova, un protocol care a completat Tratatul de pace semnat la Paris in 1947, prin care se preciza c Insula Serpilor intr in componenta URSS. Mai mult, printr-un proces-verbal, incheiat la 23 mai 1948, se afirma c Insula Serpilor a fost inapoiat URSS, pentru c in trecut ar fi apartinut’ Rusiei. Romanii din Moldova dintre Nistru si Prut au prins vremuri grele dup reocuparea de ctre URSS, in anul 1944: introducerea obligativittii folosirii limbii ruse, inlocuirea alfabetului latin cu cel slav, masive deportri in Asia, falsificarea istoriei, interzicerea relatiilor cu Romania, efectuarea stagiului militar de ctre tineri moldoveni si repartizarea lor in productie cat mai departe de cas pentru a uita obiceiurile si traditiile romanesti si a se incadra in marea familie a popoarelor sovietice. Cu toate acestea, populatia romaneasc a supravietuit prin conservarea, mai ales in mediul rural, a datinilor, credintei si obiceiurilor strmosesti. Cderea imperiului sovietic, in 1991, i-a determinat pe romanii dintre Prut si Nistru s proclame independenta deplin a Republicii Moldova, la data de 27 august 1991. Dup mai multi ani de dominatie a comunistilor, la conducerea Republicii Moldova a reusit s accead alianta unor forte progresiste, in frunte cu liberalii si democratii, aliant care s-a inscris pe linia aplicrii unor legi care au asigurat dezvoltarea democratic a trii si deschiderea spre Uniunea European. n anul 2016 fortele progresiste romanesti din Republica Moldova au suferit o grea infrangere, la carma trii revenind, dup multi ani, adeptii lui Voronin, in frunte cu Igor Dodon, care face eforturi intense s abat Republica Moldova de la alianta cu Uniunea European, orientand-o spre Rusia. Fostul ministru al Aprrii Nationale din Republica Moldova, Anatol Salaru, demis in anul 2016 de presedintele prorus Igor Dodon, a inceput dezvoltarea unui nou pol unionist. El a anuntat c preia stindardul printr-o nou formatiune politic. Anatol Salaru sustine c acest nou partid va fi expresia politic a tuturor celor care-si doresc un nou stat integru, european, capabil s-si apere cettenii si mai ales capabil s le construiasc cettenilor un viitor’.
* Col. (rtr.) Constantin Chiper
Bibliografie:
1. Stefan Pascu s.a., Istoria militar a poporului roman, vol. 5, Editura Militar, Bucuresti, 1988, pag. 736-738
2.Nicolae Iorga, Basarabia noastr, Ploiesti, Editura Libertas, 2012
3.Dumitru Munteanu Ramnic, Pentru Basarabia, Ploiesti, Editura Libertas, 2012
4.Anton Moraru, Basarabia sub jugul colonial al Rusiei tariste (1812-1917), Chisinu, Editura
Labirint, 2012
5.Valeriu Matei, Pactul Ribbentrop-Molotov si agresiunea sovietic impotriva Romaniei,
Culegere de documente 1939-1991, Editura Libertas, Ploiesti, 2012
