Dezincriminarea penal partial a abuzului n serviciu, prevzut de OUG 13/2017 adoptat marti de guvern, i va ajuta pe unii vasluieni, trimisi sau cercetati pentru asemenea fapte, s scape de nchisoare. Cel mai cstigat este fostul presedinte al CJ Vasile Mihalachi, care-si astepta, peste 2 sptmni, sentinta definitiv n dosarul n care, mpreun cu Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui, au fost condamnat i initial la 2, respectiv 3 ani de nchisoare cu suspendare. La fel, unii dintre politistii implicati n dosarul Coruptie la Rutier vor scpa de acuzatii, cu exceptia comisarului Iulian Munteanu, care mai are alte 25 de capete de acuzare pe alte infractiuni, inclusiv dare si luare de mit.
Marti seara, Guvernul Grindeanu a adoptat un act normativ, OUG 13/2017, de modificare a Codului Penal si cel de Procedur Penal care a suscitat vii emotii n spatiul public, si ample manifestatii de protest n marile orase. Este vorba de dezincriminarea penal a infractiunii de abuz n serviciu pentru fapte ale cor prejudicii sunt sub 200.000 lei. Practic, sub aceast limit, fapta nu va mai fi considerat infrac- tiune, si pedepsit ca atare, fptuitorii putnd fi ns sanctionati administrativ, si obligati s plteasc prejudiciul cauzat. La nivelul judetului Vaslui, nu lipsesc cazurile n care nalti functionari, politisti si chiar oameni politici sunt cercetati sau judecati pentru comiterea unor astfel de infractiuni si care, prin adoptarea acestui act normativ, vor scpa de nchisoare. Poate cel mai cstigat de pe urma adoptrii OUG 13/2017 este fostul, pn anul trecut, presedinte al CJ Vaslui, Vasile Mihalachi, care a fost deja condamnat n prim instant, de ctre Tribunalul Iasi, la 2 ani de nchisoare cu suspendare. Mihalachi a fost condamnat pentru c, mpreun cu Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui si alti doi functionari, ar fi atras sforile pentru acordarea preferential a unor licente de transport n comun intrajudetean unor forme detinute de apropiati ai acestora, n dauna altor transportatori. Cei 4 acuzati au fost condamnati pentru aabuz n serviciu contra intereselor persoanelor, dac functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, cea mai mare pedeps, 3 ani de nchisoare cu suspendare, fiind primit de Butnaru. Sentinta definitiv n acest dosar era anuntat, pe rolul Curtii de Apel Iasi, peste doar 2 sptmni, respectiv pe data de 14 februarie. Si megadosarul aCorutie la rutier ar putea rmne fr o parte dintre inculpati, dup ce cele 3 capete de acuzare puse n sarcina sefului Serviciului Rutier Vaslui, Ioan Vrlan, si 1 capt de acuzare pentru care este judecat subcomisarul de politie Augustin Brat vor rmne fr obiect. Cei doi sunt trimisi n judecat pentru instigare la abuz n serviciu pentru c au intervenit la subordonati pentru modificarea proceselor verbale de contraventie emise ctre apropiati ai acestora. n schimb, pentru capul de afis al acestui dosar, comisarul Iulian Munteanu, fostul sef al Biroului Rutier Vaslui, dezincriminarea faptelor de abuz n serviciu, chiar dac are dou astfel de acuzatii, nu-l va ajuta prea mult, ct vreme el mai are alte 25 de capete de acuzare privind luare si dare de mit, trafic de influient si fals intelectual. Alti doi reprezentanti ai organelor de ordine, inspectorul de politie de frontier Dnut Prepelit, si agentul vamal de la Vama Albita, Alberto Remus Chiriac, ar putea scpa, si ei, de problemele penale. Cei doi sunt acuzati tot de abuz n serviciu dup ce, n aprilie 2014, ar fi permis soferului unui camion s intre n tar cu 12.950 butasi de vit-de-vie, fr s aib documente legale. Folosul necuvenit obtinut cu aceast ocazie de proprietarul butasilor nevmuiti este de circa 77.000 lei, mult sub limita de 200.000 lei de la care abuzul n serviciu este incriminat penal. Lista vasluienii care, n urma adoptrii OUG 13/2017, ar putea scpa de dosare penale continu cu Romic Lorent, fost viceprimar al municipiului Husi, si Tiberiu Coatu, fost primar al comunei Ggesti, primarul comunei Deleni, Vasile Zanfir, care, alturi de alti functionari ai primriei, este judecat pentru abuz n serviciu, sau complicitate ori instigare la aceast infractiune. Fostul subprefect Ctlin Vasile Cupsan va mai avea de tremurat, fiind incupat ntr-un alt dosar de coruptie, tot pentru fraude cu terenuri agricole. Este vorba de dosarul n care cap de afis este afaceristul Gigi Netoiu care n 2007, a ajuns, n mod fraudulos, proprietarul a 693 ha de vie pe domeniul Vidisamp, apartinnd ADS, cu complicitatea Ctlin Vasile Cupsan, la acea vreme, secretar general al Institutiei Prefectului jude- tului Vaslui si secretar al Comisiei Judetene de Fond Funciar Vaslui, si cu ajutorul fostului senator, pe atunci deputat, Dan Marian. Dat fiind c, n aceast cauz, prejudiciul calculat este de peste 11 milioane lei, depinde doar de procurorii DNA si de judectori cum vor repartiza acest prejudiciu n sarcina fiecrui acuzat si dac Cupsan si Dan Marian ar putea scpa de rspunderea penal. Mai trebuie mentionat c, cu o singur exceptie, cea a comisarului Iulian Munteanu, rentors n politie, ns la mascati, toti ceilalti acuzati de abuz n servici s-au retras din viata politic ori nu mai sunt n functiile detinute la momentul svrsirii faptelor. Ce prevede proiectul privind gratierea trimis n Parlament Proiectul de lege privind gratierea elaborat de Guvernul Grindeanu prevede c se gratiaz n ntregime pedepsele cu nchisoare de pn la 5 ani inclusiv, precum si partial, cu jumtate, cele aplicate persoanelor care sunt unic ntre- tintor de familie si au n ntretinere minori pn la 14 ani. Potrivit proiectului publicat pe site-ul Senatului, se gratiaz n ntregime pedepsele cu nchisoare de pn la 5 ani inclusiv aplicate de instanta de judecat si se gratiaz n parte, cu jumtate, pedepsele cu nchisoarea aplicate femeilor nsrcinate si persoanelor care sunt unic ntretintor de familie si au n ntretinere minori cu vrsta pn la 14 ani. Gratierea este conditionat de achitarea, n termen de un an de la condamnarea definitiv sau de la punerea n libertate a despgubirilor la care persoana condamnat a fost obligat prin hotrre judectoreasc definitiv. Nerespectarea acestei conditii atrage revocarea gratierii. Prevederile nu se aplic persoanelor condamnate pentru infractiuni svrsite n stare de recidiv, nici celor care sunt recidivisti prin condamnri anterioare. Nu beneficiaz de gratiere condamnatii crora li s-au aplicat pedepse pentru infrac- tiuni ca vtmare corporal, cele contra vietii, lovituri cauzatoare de moarte, relele tratamente aplicate minorului, lipsirea de liberate n mod ilegal, santajul, traficul si explotarea persoanelor vulnerabile, infractiuni contra liberttii si integrittii sexuale, furtul, tlhria si pirateria, nselciunea, distrugerea, ultrajul, favorizarea faptuitorului, rzbunarea pentrul ajutorul dat justitiei, cercetarea abuziv, infractiunile de coruptie, delapidarea, abuzul n serviciu, conflictul de interese, deturnarea de fonduri, falsul intelectual si informatic, nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoas, prsirea locului accidentului, constituirea unui grup infractional organizat, pornografia infantil, infractiunile contra securittii nationale, cele de genocid, contra umanittii si de rzboi. De asemenea, nu beneficiaz de aceste prevederi cei care au svrsit infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii de 10 ani sau mai mare. Gratierea nu se aplic celor care nu au nceput executarea pedepsei nchisorii sau a msurii educative privative de libertate deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum si celor care au nceput executarea dar ulterior s-au sustras. Persoanele gratiate care n decurs de trei ani svrsesc cu intentie o infractiune vor executa, pe lng pedeapsa stabilit pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeapas rmas neexecutat ca urmare a aplicrii prezentei legi. Ordonanta privind gratierea prevede n prima form gratierea n ntregime a pedepselor cu nchisoarea de pn la cinci ani si njumttirea pedepsei pentru detinutii care au 60 de ani, femei nsrcinate si a celor care au copii de pn n 5 ani n ntretinere.
