Horia Stamatin: Valea Hor�ietii – Istorie si onomastic� de la origine p�n� �n prezent

Aparitia celei de-a doua editii a monumentalei lucr�ri Valea Hor�ietii – Istorie si onomastic� de la origine pan� in prezent, de Horia Stamatin, la sfarsitul anului 2016, prin grija Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vaslui si a fiului autorului, dl Horatiu Stamatin, (prima editie fiind din 2003, anul mortii autorului), se constituie intr-un eveniment cultural de exceptie, nu numai in arealul judetului Vaslui, ori unde exist� interes pentru cunoasterea autentic� a evolutiei in timp a neamului romanesc. Studiul intensiv – putem spune exhaustiv, dac� avem in vedere obiectivele pe care si le-a propus autorul – al acestei v�i de peste 30 km, poate pune in lumin� aspecte de interes national care au fost mai putin conturate in lipsa unor cercet�ri aprofundate de istorie local�. Aici, se aplic� semnificativ zisa str�bunilor romani pars pro toto, interpretat� in sensul c� o parte a unui intreg poate fi l�muritoare pentru totalitatea sa. Si din nou m� simt obligat s�-l amintesc pe Nicolae Iorga, a c�rui convingere era c� nu vom avea o adev�rat� istorie a Romaniei f�r� istoria fiec�rui sat, a fiec�rui tinut, a fiec�rei v�i, am putea ad�uga f�r� s� gresim. Fiindc�, intr-adev�r, asa cum, in viziunea lui Lucian Blaga, armonia sufletului romanesc sa inscris in ritmul dualului, la fel, structurile nationale, in formele lor primare, s-au constituit pe v�i. Este si p�rerea autorului care, pe bun� dreptate, presupune existenta unui cnezat pe valea Hor�ietii inainte de formarea satului moldovenesc. O presupunere asem�n�toare am avut si noi in monografiile legate de v�ile Tutovei, Similei sau Racovei. Profesorul Horia Stamatin ne uimeste prin profunzimea cercet�rilor intreprinse pe parcursul ‘oficial’ de dou� zece ani, dar practic, pe parcursul intregii sale vieti. Str�daniile sale au avut un nobil precedent in preocup�rile tat�lui, Panaite Stamatin, un adev�rat desc�lec�tor spiritual al v�ii, inv�t�tor exemplar, autor al unor lucr�ri tip�rite sau r�mase in manuscris. Pe lang� acestea, a beneficiat de cunoasterea direct� a oamenilor si a locurilor pe care le-a nemurit prin scrierea sa sau, asa cum spune domnia sa, le-a ‘dezanonimat’ este un mare avantaj fat� de cei aplecati exclusiv asupra documentelor si c�rtilor fiindc� arhivele si bibliotecile – mai ales ale noastre – nu pot cuprinde decat o cunoastere limitat�. De aici, avand contact direct cu relatiile de pe teren, Horia Stamatin a putut s� ofere solutii si corecturi permanente ale unor lucr�ri de mare prestigiu ca Documenta Romaniae Historica si Tezaurul toponimic al Romaniei. Localiz�rile stabilite de domnia sa se datoreaz� relation�rii dintre continutul adesea plin de ambiguit�ti al unor docu – mente si m�rturiile orale sau partic – ularit�tile geografice. Trebuie s� mention�m c� autorul a investigat un mare num�r de informatori, f�cand ins� intotdeauna o distinctie clar� intre adev�rul istoric si relat�rile legendare, acestea din urm� exprimand in primul rand atitudini afective si mai putin realit�ti din trecut. Cercet�torul nu a avut ins� parte numai de avantaje. Mai intai, a avut de traversat unele dintre cele mai dificile perioade ale existentei romanesti, incepand chiar cu nasterea sa, in timpul Primului R�zboi Mondial. �n cel de-al Doilea, a infruntat gloantele sovietice ca ofiter intr-o unitate de elit� a armatei romane, Regimentul 2 Rosiori, inaltele decoratii primite fiind m�rturii ale vitejiei sale. A urmat ins� prizonieratul, cu toate suferintele care l-au insotit si pe care le-a purtat pan� la cap�t, refuzand s� se inscrie in Divizia Tudor Vladimirescu, ale c�rei initiale erau traduse de patrioti drept tr�d�tori vanduti. �ntors sat a trebuit s� cunoasc� foametea din 1946-1947, cortegiul de violente si nedrept�ti ale colectiviz�rii fortate, incultura si agresivitatea activistilor specializati in ‘demascarea dusmanilor poporului’. Le-a invins pe toate definitiv, prin tintuirea lor vesnic� pe paginile c�rtii. Le-a invins si prin faptul c�, devenit profesor, a parcurs o carier� didactic� de exceptie. Dac� tat�l s�u descoperea, la un moment dat, c�-i inv�tase carte pe toti cei din Bogd�nesti, Horia Stamatin ar putea spune acelasi lucru despre o bun� parte din inv�t�torii din judetul Vaslui. Alc�tuirea lucr�rii pe care incerc�m s� o prezent�m, a presupus o tenacitate si r�bdare iesite din comun, cu perseverent� inaripat� de convingerea unei datorii de onoare f�cut� de cei in mijlocul c�rora a vietuit. Convins c� va crea un adev�rat monumentum aere perennius – un monument mai trainic decat bronzul -, profesorul Horia Stamatin nu s-a gr�bit s� publice rezultatele cercet�rilor sale decat atunci cand a fost pe deplin convins de temeinicia acestora. Totusi, cu modestia adev�ratului om de stiint�, autorul nu exclude posibilitatea unor corecturi si imbun�t�tiri pe viitor. Trebuie s� mai subliniem faptul c� Horia Stamatin a fost in primul rand cadru didactic si si-a indeplinit cu cinste obligatiile care, pe lang� satisfactiile aduse au insemnat si ocuparea celei mai mari p�rti a timpului. A g�sit ins� timp s� parcurg� mii de pagini, sute si sute de documente, de multe ori f�r� s� g�seasc� nimic referitor la zona studiat�, asa cum isi aminteste cu am�r�ciune. Este intr-adev�r o mare diferent� intre cercet�torul roman care se confrunt� cu penuria de m�rturii scrise, si cel din Anglia sau Germania, Franta etc. care are la dispozitie arhive vechi de zece secole, uneori chiar la biserica din sat, autorul exemplificand prin bog�tia de date din Doomsday Book, alc�tuit� in 1084, un recens�mant care dep�seste uneori prin am�nunte pe cele moderne. Am aflat un alt exemplu, minutiozitatea izvoarelor care i-au permis lui Emmanuel Le Roy Ladurie s� alc� – tuiasc� o cronic� aproape cotidian� a unei localit�ti din sudul Frantei in lucrarea Montaillou, un sat prins de la 1294 pan� la 1324. La romani a mai intervenit si utilizarea slavonei si, pan� foarte tarziu, a alfabetului chirilic. Pe bun� dreptate, autorul subliniaz� imensele dificult�ti in descifrarea scrisului respectiv, imbarlig�turile originale fiind complicate prin prescurt�ri, f�r� reguli generale. Cu atat mai mare este meritul profesorului Horia Stamatin, care ne ofer� un veritabil tezaur de documente inedite. Structura lucr�rii a fost determinat� de intentia autorului de a realiza o adev�rat� radiografie a v�ii studiate, introducand-o astfel in circuitul valorilor nationale. Mediul inconjur�tor isi are, desigur, importanta sa major� in constituirea structurilor sale sociale si politice. Tocmai de aici incepe originalitatea zonei studiate, incadrat� in colinele Tutovei, unitate geografic� reprezentativ� pentru Podisul Central Moldovenesc. V�ile se disting in mod deosebit, sunt adanci si m�rginite de coline inalte care permit cu greu circulatia transversal�. De aici, constituirea unei adev�rate comunit�ti de sate de-a lungul lor, care au beneficiat in timp de fertilitatea p�mantului si de protectie natural�. Autorul expune cu competent� tot ceea ce se cunoaste despre preistoria v�ii f�r� s� se cantoneze ins� in prezentarea seac�, lipsit� de viat�, pe care, din p�cate, o practic� multi arheologi. El tr�ieste afectiv chiar si acel trecut atat de indep�rtat pe care reuseste s�-l simt� aproape si de care se simte legat prin str�mosii s�i. De aceea cucutenii devin contemporanii nostri, in urma unor observatii pertinente de natur� etnografic�: foloseau furci, pari si nuiele, peste care b�teau lutul atunci cand isi construiau locuinte, acoperisurile erau in dou� ape si confectionate din stuf, mobilie – rul era format din scaune si mese cu trei picioare. De aici, convingerea unei comunit�ti intre cultura Cucuteni si elementele de natur� material� pe care le intalnim in vechile gospod�rii, situatie incitant� pentru presupunerea transmiterii in timp si a unor valori spirituale. Horia Stamatin presupune, in tratarea problematicii diverse a lucr�rii, un echilibru perfect intre activitate si obiectivitate. Exemplar� in acest sens este prezentarea relatiilor dintre daco-romani si slavi. Dac�, intr-o anumit� perioad�, am fost intoxicati cu exager�ri ale influentei slavilor, aceasta nu inseamn� c� respectiva influent� nu a existat. Autorul o prezint� in limitele sale reale, prezenta sa fiind semnificativ� in toponimie. Din secolul al XV-lea, m�rturiile scrise ofer� istoricului un regim mult mai solid decat incerc�rile anterioare de a distinge adev�rul dintr-un noian de elemente disparate si presupuneri. Asa cum am mai subliniat, la noi s-au p�strat foarte putine documente: multe au fost distruse din cauza vicisitudinilor trecute, din intamplare sau la modul constient, urm�rindu-se anumite scopuri, altele au r�mas si acum ascunse in temnitele preg�tite de r�zesi. Arhivele str�ine contin si ele documente romanesti greu de depistat. La Istanbul, stau si acuma in sacii pe care le-au dus pr�d�torii turci sute de ani in urm�. Si totusi, profesorul Horia Stamatin descoper� numeroase documente, foarte multe si foarte vechi in raport cu situarea si dimensiunile zonei studiate. Autorul a realizat in permanent� aceast� ‘cump�n�’ dar a elogiat indirect valea iubit� per ipso facto prin chiar prezentarea sa obiectiv�, care p�strandu-se in limitele geografice le-a dep�sit totusi prin complexitatea tematicii abordate. Pentru fiecare secol, lu�m cunostint� de viata economic� si social�, de relatiile de proprietate, de viata religioas� si cultural�, de aspectele demografice. Fiecare dintre sectiunile de mai sus este divizat� in subcapitole gr�itoare prin insusi titulatura lor: p�mantul, p�durea, agricultura, cresterea vitelor, cultura cerealelor, viile, livezile, albin�ritul, piscicultura, iazurile, drumurile, mosia satului, vanzarea, dania, pierderea p�mantului etc. Aceeasi diversitate de subcapitole o vom intalni peste tot inclusiv cand este vorba despre aspecte spirituale. Astfel, se impune o alt� caracteristic� a lucr�rii, cea de adev�rat� enciclopedie a satului romanesc din Moldova. Favorizat de un adev�rat talent literar, profesorul si cercet�torul Stamatin reuseste s� reinvie oamenii de atunci, vornicii si preotii care conduceau politic sau spiritual. Si chiar dac� avem unele rezerve in privinta problemei r�zesilor, in primul rand consider�m c� Horia Stamatin a realizat un tablou aproape des�varsit asupra evului mediu romanesc pe care-l cunoastem atat de putin in ipostaza sa s�teasc�. De o mare valoare stiintific� sunt cercet�rile de antropologie si toponimie, bog�tia materialului si ingeniozitatea interpret�rii acestuia – chiar dac� este riscant uneori – impresionand pozitiv pe oricine are prilejul s� parcurg� cele aproape 700 de pagini in format academic ale c�rtii. �n finalul lucr�rii, Horia Stamatin rupe curajos valuri subtile aruncate asupra istoriei contemporane a Romaniei, atacand ches – tiuni inc� stanjenitoare pentru clasa noastr� politic�: r�zboiul din R�s�rit justificat prin cotropirea ruseasc� a Basarabiei si a Bucovinei, foametea din 1946-1947, tragedia denatur�rii structurii intime a t�ranului roman prin colectivizare etc. �n conditiile in care rafturile bibliotecilor g�zduiesc inc� acele c�rti scrise de autori lacomi de bani, care prezint� dezgust�tor de mincinos satul romanesc in perioda 1948-1960, relat�rile despre ‘m�turatul podurilor’ cand t�ranilor li se lua ultimul bob de grau, sau despre exmatricularea elevilor si studentilor ai c�ror p�rinti refuzau ‘colhozul’, preciz�rile sale sunt extreme de necesare. Ne facem o datorie de onoare mentionand girul stiintific pe care-l acord� prof. univ. dr. Ion Popescu Sireteanu. �n incheiere, s� d�m cuvantul autorului pentru a-si exprima profesiunea de credint�: ‘Dac� aceast� carte va reusi s� adauge un dram de dragoste pentru oameni, patrie si locurile natale si de iubire a frumosului in expresie si gandire, atunci aceasta mi-ar fi cea mai mare multumire si cea mai generoas� r�splat�’.

Dan Ravaru