Evolutia invãtãmantului din orasul Husi a fost privilegiatã de existenta scaunului episcopal din 1598 si a unei puternice comunitãti catolice, prin care au fost infiintate si sustinute financiar primele scoli, cum ar fi cea ‘sloveneascã si romaneascã’ ce isi desfãsura activitatea din 25 decembrie 1747, la care studiazã si Veniamin Costachi intre 1782 si 1784, ajuns episcop de Husi si Roman, apoi mitropolit al Moldovei. Numeroase scoli particulare functioneazã in prima parte a veacului al XIX-lea pe langã bisericile ortodoxe si catolice, dar si pe langã sinagogi. Prin punerea in aplicare a Regulamentului Organic de la 1832 sa infiintat prima scoalã tinutalã din Husi la 1 septembrie 1833, care deschide drumul noilor unitãti scolare ce contribuie la modernizarea societãtii si emanciparea husenilor. Întreg secolul al XIX-lea este marcat de existenta a patru scoli de bãieti, trei de fete, a scolii catihetice, a seminarului infiintat la 1852, a scolii de cantãreti bisericesti, cãrora li se adaugã cele particulare. Procesul de modernizare, criza seminarului teologic de la sfarsitul veacului, desfiintat in 1893, cresterea demograficã, necesitatea unui Gimnaziu, implicarea autoritãtilor politice si opiniei publice au fost factori determinanti la inaugurarea Gimnaziului Privat din Husi la 14 septembrie 1889, deschis la 18 septembrie cu un numãr de 30 de elevi. Remarcãm implicarea prefec – tului Costache Teleman, a primarului Anastasie Triandafil si consilierilor comunali, dar si a fostilor profesori de la Seminarul teologic care s-au angajat sã predea gratuit in cadrul noii institutii scolare. Dorinta aprinsã a infiintãrii Gimnaziului si emulatia din sanul comunitãtii l-au determinat pe Grigorie Tulbure sã ofere un ‘salon si un etac’ din casele sale pentru buna desfãsurare a proce – sului de invãtãmant, pentru care primeste multumirile Ministerului Cultelor si Instructinii Publice. De la Gimnaziul Privat se trece la Gimnaziul Clasic, inaugurat la 2 octom – brie 1892 de prefectul Costache Teleman, primarul Anastasie Triandafil, Episcopul Silvestru Bãlãnescu, corpul profesorilor, elevilor si de un numeros public. Prin decretul regal cu nr. 672, publicat in ‘Monitorul oficial’ din 25 februarie / 9 martie 1894, s-a fãcut trecerea la Gimnaziul ‘Anastasie Panu’, dupã numele huseanului din familia Miclescu, presedinte al tribunalului Fãlciu, fruntas pasoptist, caimacam (loctiitor de domn), unionist, opozant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza cu originea in Husi, initiator al celebrei Monstruasei Coalitii. Dupã desfiintarea Seminarului teologic din 1893, localul este impãrtit intre Gimnaziul ‘Anastasie Panu’ si Scoala de cantãreti, sursã de conflict cu Episcopia Husului, incheiat prin evacuarea cantãretilor in 1910. Clãdirea respectivã a fost proprietatea lui Panaitachi Panu si sotiei sale Elena, varã primarã cu episcopul Sofronie Miclescu, imobil construit inainte de 9 iunie 1804. Între 1912 si 1913 a fost demolatã si construitã o nouã clãdire (localul vechi de astãzi). Cresterea populatiei scolare, modificãrile din sanul societãtii, reformele haretiene care au deschis noi perspective educatiei din mediul rural, spiritul nationalist promovat prin societatea ‘Munca’ si implicarea unor personalitãti locale au fãcut posibilã infiintarea primelor institutii liceale din Husi in 1915: Liceul particular de domnisoare ‘Elena Doamna’ si Liceul particular ‘Cuza Vodã’. Printre cei care s-au implicat activ se numãrã si Ion Zelea Codreanu, profesor si fost director al Gimnaziului ‘Anastasie Panu’, nationalist convins, antisemit, eroul romanului ‘Targul trãsnitilor’ (Mos Zagrb), autor a catorva lucrãri rãmase necunoscute husenilor, pãstrate la Biblioteca Academiei Romane, pe care le evidentiem: ‘Spre altã scoalã!…Fapte si pãreri’, Husi, 1909, 104 p.; ‘Rãvasuù unui tãran cãtrã fratii sãi din judetul Suceava’, Vãlenii de Munte, Neamul Romanesc, 1911, 31 p.; ‘Pentru ordine, muncã si dreptate. Discursul rostit in sedinta Adunãrii Deputatilor de la 19 iulie 1920. Interpelãri si comunicãri in sedinta de la 2 august 1920. La mormantul lui Stefan cel Mare’, cuvantare, Husi, s1920t, 56 p.; ‘Din umbra mormantului lui Stefan cel Mare. Douã cuvinte rostite…’, Cernãuti, 1927, 32 p.); ‘Prof. Ion Zelea Codreanu. O mãrturie’, Iasi, Tipografia ‘P.B.’, 1941, 31 p.; ‘Pentru neam. Cu arma cuvantului’, Discursuri in Adunarea Deputatilor, 1918, Iasi, 100 p., Biblioteca partidului nationalist-democrat. Evacuarea din toamna anului 1916, dublarea populatiei orasului Husi si Marea Unire din 1918 deschid noi perspective evolutiei Gimnaziului ‘Anastasie Panu’. Transformarea Gimnaziului in Liceul de bãieti ‘Cuza Vodã’ este legatã de ‘mãretul act al unirii Basarabiei cu Patria-Mamã’, care ‘a creat orasului Husi situatia fericitã de a fi, din margine de tarã, centrul vechei Moldave care cuprindea intreaga regiune a centrului Basarabiei’. Orasul Husi ‘trebuie sã serveascã intreaga populatie basarabeanã cuprinsã in aceste limite ca centru de culturã. / În acest scop, husenii, gandindu-se sã vinã in sprijinul fratilor lor din Basarabia, au pregãtit un internat pentru elevii basarabeni’. Regele Ferdinand I Întregitorul promulgã decretul de infiintare a Liceului de bãieti ‘Cuza Vodã’ la 22 septembrie 1918. Alãturi de Liceu (in aceeasi curte) functiona Scoala de bãieti nr. 1, cea infiintatã la 1833, care primeste din 1918 numele lui Anastasie Panu, purtat panã la 1948, cand Ion Dumitrascu, directorul institutiei respective, in spiritul bolsevic al vremii decide eliminarea ‘firmei scoalei noastre’. Regimul comunist a bulversat intreg invãtãmantul national si husean. O vreme, institutia poartã chiar numele patriotului Mihail Kogãlniceanu, fiind transfor – matã in scoala cu nr. 8, iar din 1982 desfãsurandu-si procesul de invãtã – mant Scoala gimnazialã ‘Anastasie Panu’ (nr. 3, noua denumire o poartã din 1 septembrie 2012), ce se pretinde cu originea in fostul Gimnaziu. Potrivit legii promulgate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 25 noiembrie 1864 si publicatã in ‘Monitorul’ la 5 / 17 decembrie, ‘instructiunea publicã se imparte in primarã, secundarã si superiore’ (formularea, conform textului legii). Instructiunea primarã cuprindea scolile primare urbane si rurale, iar cea secundarã liceele, gimnaziile, seminariile, scolile reale, de bellearte, profesionale si secundare de fete. Gimnaziul ‘Anastasie Panu’ din Husi era o institutie de invãtãmant secundar, nu primar. Momentul 1982, unul al orgoliilor, ar trebui rediscutat ‘sine ira et studio’, pe baza adevãrului istoric si intr-un spirit european, cã tot este la modã. Numele institutiei liceale va fi modificat de-a lungul regimului comunist in Liceul Mixt ‘Cuza Vodã'(1948), Scoala Medie de 10 ani, Scoala Medie ‘Cuza Vodã’, Liceul mecanic ‘Cuza Vodã’, Liceul Industrial, iar din 1990 in Liceul Teoretic ‘Cuza Vodã’, panã in 2009, cand prin ordinul ministrului educatiei, cercetãrii si inovãrii din 18 august primeste numele de Colegiul National ‘Cuza Vodã’, desi lipsesc elevii din toatã tara (‘National’) sau din Republica Moldova. Ideea de colegiu te poartã cu gandul la o ‘comunitate, sau conferie (inclusiv religioasã)’ si la breslele prerenascentiste (a se vedea Petru Ioan, ‘În cãutarea liceului pierdut…’), dar si la statornicie sau traditie. Clãdirea localului vechi va fi afectatã de cutremurele din 1977, 1986 si 1990, fiind supusã unor reparatii capitale in 1994, cand functia de director era detinutã de profesorul Gheorghe Hoha. Între 1969 si 1970 a fost construitã clãdirea localului nou, renovatã in exterior intre 2007 si 2008. Proiectul intitulat ‘Asigurarea unui proces educational competitiv prin crearea Campusului Colegiul National ‘Cuza Vodã’ Husi’ a fost finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013, a cãrui beneficiar se constituie unitatea administrativteritorialã a municipiului Husi, urmãrindu-se imbunãtãtirea infra – struc turii sociale si asigurarea unui proces educational la standarde europene. Astfel, Colegiul National ‘Cuza Vodã’ urmeazã sã beneficieze de o infrastructurã educationalã reabilitatã si de un campus scolar nou, a cãrui constructie a fost lungã si anevoiasã, din cauza schimbãrilor politice si a crizei din timpul regimului Traian Bãsescu. Contractul construirii campusului a fost atribuit S.C. CERACONS S.R.L. din Husi. În primãvara anului 2015 au fost reluate lucrãrile de constructie intr-un ritm alert, pentru a fi finalizate in cea mai mare parte in luna decembrie a aceluiasi an. Proiectul a prevãzut construirea unui internat pentru 100 de elevi, a unei cantine si a unui club, a sãlii de sport, centralei termice, terenurilor sportive, reabilitarea garsonierelor si a corpurilor C1 si C2. La sfarsitul anului 2015 au fot inlocuite in localul vechi ferestrele cu unele de tip termopan, iar in primãvara anului 2016 i-a fost refãcut acoperisul. Dotarea campusului urmeazã a fi finalizatã in viitor.
– continuare in numãrul viitor –
* Costin Clit
