Pe 8 noiembrie, credinciosii srbtoresc ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Cei doi arhangheli purttori de sabie ca simbol al biruintei sunt, potrivit credintei ortodoxe, conductorii cetelor de ngeri si cluzele sufletelor n drumul lor spre Rai. Ei sunt o prezent puternic n trei mari religii ale globului – crestinism, iudaism si islamism.
Serbarea Sfintilor ngeri n cultul divin ortodox este foarte veche, datnd ca srbtoare generalizat nc din primele secole crestine, mai precis din secolele IV-V, avnd pentru crestini semnificatii deosebite: Dumnezeu si-a trimis mesagerii Si ca s ne ocroteasc, s ne ajute si s ne aduc vestile bune si binecuvntarea Lui. n calendarul popular, soborul Sfintilor Mihail si Gavril se serbeaz trei zile, n 8, 9 si 10 noiembrie prin valentele psihopompe pe care le dezvolt Sf. Mihail. Prima zi se numeste capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului. Acum este trimis pe lumea cealalt vara, iar sfntul ncepe s slobozeasc, treptat, gerul iernii. Zilele de 9 si 10 noiembrie sunt numite Filipii de Toamn si se tin si pentru a fi feriti de lupi. Se spune n mitologia populara c de Filipi nu este bine a descnta, dect de purici. n ceea ce priveste vremea, 8 noiembrie este zi de hotar ntre toamn si iarn. Acum, iarna este slobozit putin cte putin si nu dintr-o dat. Traditia popular spune c ntre srbtoarea Arhanghelilor si Crciun trebuie s existe trei-patru zile senine si clduroase, luminoase, numite vara iernii, Vara Arhanghelilor ce tine o zi. n folclorul religios romnesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat n comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poart, uneori, cheile raiului, este un nfocat lupttor mpotriva diavolului si vegheaz la capul bolnavilor. Atunci cnd viata unui om este n cumpn, Arhanghelul Mihail si face aparitia lng patul celui suferind si se aseaz la picioarele lui daca omul este menit s triasc sau la capul lui daca ii este sortit s moar. Misiunea Sfntului nu se ncheie ns aici. Daca omul si d ultima suflare, Mihail st la dreapta lui, iar diavolul, la stnga acestuia, gata sa-i sterpeleasc sufletul. Arhanghelul i reteaz muribundului capul cu sabia, iar sngele se rspndeste peste tot, motiv pentru care, dup un deces, se curt si se vruieste camera n care si-a dat sufletul un om si se spal tot ce a fost n ea. Arhanghelii n viziunea popular sunt conductorii cetelor de ngeri, avnd aripi si purtnd sbii, ca simbol al biruintei si sunt cluze ale sufletelor n drumul acestora spre rai, ntotdeauna prezente n viata oamenilor, veghind din ceruri si, mai ales, de pe pmnt, asupra muritorilor, arzndu-le pcatele acumulate de patimile omenesti si avnd grij ca sufletele lor s fie curtate de greseal cu prilejul posturilor si rugndu-se la Dumnezeu pentru ei. Odinioar, cnd aveau loc eclipse, se credea c astrele ceresti sunt furate de draci. Mihail era perceput drept eliberatorul Lunii si al Soarelui, cel care restituia lumii astrii si vitali. Tot Mihail este cel care o mpiedica pe Mama-reaua, sotia lui Scaraotchi, s elibereze gerul si frigul pe pmnt. De multe ori l ntlnim alturndu-se Sfntului Ilie, atunci cnd acesta tun si trsneste, sau ornduieste singur grindin, cu tunul. El tine si ciuma n fru, asemntor Sfntului Haralambie. Arhanghelul Mihail, este personificarea binelui si aprtorul credintei, ca si un tmduitor de origine divin. Adversar al rului, a devenit n timp patronul lupttorilor n numele credintei, al vindectorilor si al salvatorilor de vieti. Adnc nfipt, att n credinta popular, ct si n cea cult, este obiectul cultului a sute de milioane de oameni din lumea ntreag, avnd dedicate printre cele mai numeroase biserici si lcasuri de cult. Biserica ortodox a rnduit ca acestia s fie pictati pe dou dintre usile Sfntului Altar. Unul cu crini n mn, semn al bunei vestiri, iar cellalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rnduit la poarta Edenului. n popor se spune c fiecare om are cte un nger pzitor. n Evul Mediu, crestinii l vedeau pe Sfntul Mihail c simbolul militantilor bisericii si ca patronul sfnt al soldatilor, fiind numit n liturghie Printul armatei ceresti pe care trmul ngerilor l onoreaz. Sfntul Mihail a fost de-a lungul timpului si un subiect favorit n art, concurat doar de imaginea ngerului Gabriel. Este adesea nftisat ca fiind un nger puternic, impozant, nves mntat ntr-o magnific armura alb, narmat cu sabie, scut sau lance. Adesea poate fi vzut n operele de art, ca Sfntul Gheorghe, luptnduse cu un balaur cu sapte capete, sau peste cadavrul unui diavol, care adesea este chiar Satan ntr-o btlie ce are loc n Rai. Sfntul Arhanghel Mihail este ngerul drepttii, ceea ce nseamn c el iubeste si ocroteste pe cei ce sunt iubitori de dreptate si fctori de dreptate. O prim confruntare cu rul a avut loc odat cu cderea ngerilor din paradis ctre beznele neptrunse ale iadului. Dup ce dracii au czut din ceruri vreme de trei zile, Arhanghelul Mihail si-a nltat mna dreapt si a blagoslovit ca fiecare diavol s rmn n locul unde a fost surprins de blagoslovire. n acest fel, dracii au fost hrziti locurilor unde se aflau atunci, n hurile pmntului, pe pmnt, n ape sau n vzduh. Lupta arhanghelului cu fortele ntunecate este hrzit a dura pn la sfrsitul lumii, cnd va suna din trmbit pentru a scoate mortii din morminte si va duce btlia decisiv cu diavolul. Arhanghelul se spune c nu st n Rai dect n Vinerea Mare si de Pasti, n restul timpului fiind n misiune pe pmnt. ngerul Mihail este desemnat n Cartea lui Enoh ca Printul lui Israel. El este ngerul ntelegerii si al milei, care l-a nvtat pe Enoh misterele clementei si justitiei. De asemenea este considerat a fi ngerul care l-a instruit pe Moise pe Muntele Sinai si probabil el este cel care i-a dat acestuia Tablele Legii. n Noul Testament, Mihail si disput cu Satan corpul nensufletit al lui Moise. Sfntul Arhanghel Mihail, Aprtorul Credint ei, este cel mai invocat n slujbele bisericesti pentru a pzi de rzboi, precum si a obtine biruinta n cazul unei lupte. Sfntul Arhanghel Gavriil nseamn n limba ebraic, brbat-Dumnezeu. Numele su contine concentrat vestea c Dumnezeu se va face brbat, c va asuma firea omeneasc. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim si Anei, c o vor avea pe Maria, desi erau btrni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria c l va naste pe Iisus, Gavriil a rostit cel dinti numele lui Isus Hristos si l-a nstiintat pe Zaharia de nasterea fiului lui, nainte-mergtorului, Ioan Boteztorul, a vestit pstorilor c n Bethelem s-a nscut Mesia. Sfntul Gavriil ocroteste fecioarele, mamele si pruncii si duce rugciunile la Dumnezeu. Sfntul Arhanghel Gavriil este cel ce poart vestile bune de la Dumnezeu ctre omenire. El este ocrotitorul celor care, cu gnd bun si cu buntate, se ndreapt spre ceilalti, este ocrotitorul acelora care aduc vesti bune si a celor care sunt vestitori ai binelui n aceast lume. n zonele muntoase, n care Arhanghelii Mihail si Gavriil erau celebrati si ca patroni ai oilor, stpnii acestor animale fceau o turt mare din fain de porumb, numit turta arietilor (arietii fiind berbecii desprtiti de oi), ce era considerat a fi purttoare de fecunditate. Aceasta turt se arunc n dimineata zilei de 8 noiembrie n trla oilor, odat cu slobozirea intre oi a berbecilor. Dac turt cdea cu fata n sus era semn ncurajator, de bucurie n rndul ciobanilor, considerndu-se c n primvar toate oile vor avea miei, iar dac turta cdea cu fata n jos era mare suprare. n smbta de dinaintea srbtorii Arhanghelilor Mihail si Gavriil se fac praznice pentru sufletul mortilor, ziua numinduse Mosii de Arhangheli. Atunci, se aprind lumn ri, care vor fi lumina de veci n lumea de dincolo att pentru oamenii n viat, ct si pentru cei dispruti fr lumnare sau n mprejurri nprasnice ca s aib asigurat lumin de veci, cluzitoare pe lumea cealalt. n unele zone ale trii s-a pstrat traditia ca n aceasta zi finii s si viziteze nasii, druindu-le colaci. Este Vara Arhanghelilora, care tine o zi. Pe lng aceasta, ntre Arhangheli si Crciun este musai s mai fie dou-patru zile senine si clduroase, numite n popor si vara iernii De ziua Arhanghelilor, nu se lucreaz, cei care nu se supun acestei interdictii urmnd s aib parte de chin mare la vremea mortii. Oamenii trebuie s mearg la biseric, s aprind lumnri, s se roage pentru belsug si sntate si acea lumnare va lumina n veci pentru vii precum si pentru cei morti prin spnzurare, nec sau alte accidente groaznice. La multi ani, cu sntate si belsug, tuturor ce poart aceste nume si derivatele lor!
Dan Horgan
Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976 – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom Iasi 1998. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – Zile si mituri. Calendarul tranului romn 2000, Editura Fundatiei PRO, Buc., 1999. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Ed. Enciclopedic, Buc., 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II, ed. Cartea de Buzunar, 2006. – Romulus Vulcnescu – Mitologie Romn, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni Editura aGrai si Suflet – Cultur National, 2001. – Tudor Pamfile, Mitologia romn, Editura ALL, Bucuresti, 1997 – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.
