SCOALA DIN VETRISOAIA – DE LA �NFIINTARE P�N� LA 1941 (I)

Folosindu-ne de o scurt� monografie, r�mas� inedit�, intocmit� in 1941 de Emilia V. Pascal (numele de fat�, Leonte), dar si de alte surse arhivistice, incerc�m s� creion�m trecutul scolii din Vetrisoaia de la infiintare si pan� in 1941 si s� complet�m lipsurile din lucrarea poetului Ioan Macnea- Vetrisanu. Emilia Pascal a fost numit� in inv�t�mant in 1923 si a sustinut examenul de definitivat in 1927, iar gradul II in 1933. Se implic� in activit�tile C�minului cultural �Alexandru Ioan Cuza� din Vetrisoaia, unde conduce sectiunea �Bunele Gospodine� si sez�torile culturale. Sustine o serie de comunic�ri, cum ar fi: �Foloasele scoalei, datinile str�mosesti la s�rb�torile Cr�ciunului�, �Cultura canepii si inului� si �Ap�rarea pasiv� in caz de r�zboi�. �n biserica slujit� de sotul s�u tine conferinta �Unirea Ardealului la Patria Mam�. �n cadrul sez�torilor scolare coordoneaz� organizarea dansurilor populare si interpretarea diverselor arii muzicale populare, dar vorbeste si despre �Sfantul Gheorghe�, patronul �Str�jii T�rii�. Conduce sectia �Femeile Ortodoxe� din Vetrisoaia, adun� si imparte ajutoare celor s�raci cu prilejul Cr�ciunului si a �nvierii Domnului. Din 1936 activeaz� la cantina �Crucii Rosii�. Ca directoare a scolii din anul scolar 1939 / 1940, conduce cantina ambelor scoli din comuna Vetrisoaia, frecventat� de 100 de copii. �n anul scolar 1940 / 1941, impreun� cu elevele sale lucreaz� �o flanel� care s-a dat celui mai nevoias soldat din compania de Gr�niceri, care este de paz� in regiunea Vetrisoaia�. Totodat�, lucreaz� diverse obiecte destinate celor concentrati. Monografia scolii din Vetrisoaia a fost intocmit� in cursul anului 1941 pentru sustinerea gradului I. Emilia Pascal va functiona la scoala din Vetrisoaia pan� la pensionarea sa din 1953. �n introducerea lucr�rii face si cateva consideratii asupra comunei Vetrisoaia, format� in 1941 din trei c�tune: Vetrisoaia, Satu Nou si Bumb�ta. Red�m cateva afirmatii ale autoarei: �Numele de Vetrisoaia il are din anul 1863, Maiu, inainte se numea Siminesti, nume ce se spune c� il luase de la un mare proprietar ce ar fi avut aceste locuri. / Dup� spusa celor b�trani, acest proprietar era tare r�u, c� b�tea si trata r�u pe oamenii de pe mosia sa. Din aceast� cauz� multi oameni si-au luat lumean cap fugind peste Prut in Basarabia, formand alte sate ca: H�n�senii, Tocenii. / Numele de Vetrisoaia s-ar fi intrebuintat de la un sat de peste Prut. Acestei comune i se mai zicea si C�lug�reasca, fiindc� in vechime aceste locuri erau inchinate c�lug�rilor si m�n�stirilor. / Tot din spusa celor b�trani, cu multi ani inainte, incepuse s� se infiinteze satul Vetrisoaia in partea sudic� a comunei la locul ce i se zice �Gura S�r�tii�, dar din cauza n�v�lirilor t�tare care pr�dau mereu aceste locuri, satul s-a impr�stiat, o parte din gospodarii acestui sat s-au alipit la satul Siminestii. / Siminestii erau partea despre Nord, la mijloc Vetrisoaia, care era lipit� cu Siminestii, si la o mic� dep�rtare de aceste c�tune, Satul Nou, cu o populatie de la inceput de vreo 26 suflete�. Informatiile prezentate mai sus au fost culese de la b�tranii satului. Discutiile privitoare la satul Vetrisoaia si a scolilor de aici le le g�sim in lucrarea �Atingerea mitului Vetrisoaia -475 de ani 1528-2003 – File de monografie�, Iasi, Editura Timpul, 2003, semnat� de Ioan Macnea- Vetrisanu, care leag� inceputurile satului Vetrisoaia (Vetris�ni) de Toader Vetris si urmasii s�i, atestati de un suret (copie, traducere de la 26 aprilie 1762) din 31 martie 1528 (vezi DIR, XVI. A. Moldova, vol. I, p. 288- 289, nr. 255). Localizarea unor vechi mosii si sate trebuie revizuit� in viitoarea lucrare. Spatiul si scopul articolului nu ne permit reluarea discutiilor si emiterea unor aprecieri de ordin istoric, dar facem referire la dou� documente publicate recent. La 27 iunie 1783, Ionit� Marza, bl�nar din Iasi, se plangea domnului in pricina cu egumenul m�n�stirii Sfantul Sava pentru a cincea parte din mosia Budesti, de la tinutul Codrului, �din jum�tate(a) satului pe S�rata, pe din jos de gura paraului C�p�tiroasa�, cuprins� de egumenul respectiv �cu numele mosiilor Vetrisoaia Nou� s(i) Albotestii� (Costin Clit, Documente husene, Iasi, Editura PIM, 2016, vol. IV, p. 152, nr. 164). M�rturia hotarnic� din 14 ianuarie 1786 mentioneaz� �drumul lui Vetris� (Ibidem, p. 161-163, nr. 177). �nfiintarea scolii Lista scolilor si a num�rului elevilor din judetul F�lciu, transmis� Ministerului la 25 mai 1867, nu inregistreaz� vreo scoal� in Vetrisoaia sau Siminesti. La 27 iunie 1867, prefectul judetului F�lciu informa Ministerul Cultelor si Instru – ctiunii Publice despre prevederile bugetare ale comunelor Vetrisoaia, Ranceni, Rusca si Epureni in vederea infiint�rii scolilor si procur�rii loca – lurilor specifice (Costin Clit, Docu men – te inedite privind scolile din fostul judet F�lciu (1867-1870), in �Elanul�, nr. 62, aprilie 2007, p. 5, nr. II). Ioan Macnea-Vetrisanu stabileste infiintarea scolii in 1869 din informatiile �culese de la cet�tenii cei mai b�trani ai satului� (vezi p.145). Emilia Pascal sustine infiintarea scolii la 1878, dat� oferit� si de Constantin Lasc�r in lucrarea Contributiuni monografice asupra scoalei primare din judetul F�lciu, tip�rit� in 1936 (vezi p.11). �Pan� atunci nu exista scoal� pe aceste locuri. Tot b�tranii spun c� boierii isi inv�tau copiii la orase�. Prima scoal� din 1878 a fost instalat� in casele lui Costache Mihordea (fiul s�u Ioan Mihordea tr�ia la 1941), situate in mijlocul satului. Cursurile se deschid intr-o cas� t�r�neasc� cu dou� od�i si un antret, cu lut pe jos, inchiriat� de prim�rie. Efectuarea reparatiilor intarzie inceputul anului scolar pan� la 3 noiembrie 1878, cand preotul Nicolae Gheorghiu asigura sfintirea apei. Se pare c� primar al comunei era Dumitru Voinov, care participa la examinarea elevilor. Prin 1880, scoala se mut� din casa Dumitrache (?) Mihordea �mai in centrul satului intro cas� boiereasc�, aproape de locui – torul de azi Ioan Gadei (1941 – N.A.)�. Printre cei 40 de elevi (b�ieti si fete) se g�sea si un evreu. �n anul 1879 clasa a II-a inregistra un singur elev. Inventarul scolii consta in dou� b�nci, dou� scaune, o mas� si o tabl�, lipsind dulapul pentru arhiv�, cofa pentru ap� si chiar icoana. Paralel cu aceste cursuri, se desf�surau din 1879 si cele ale copiilor c�l�rasilor si dorobantilor aflati in comun�, �in zilele de Joi, dup� mas�, si Duminica dup� iesirea preotului din biseric�. Clasa a III-a a scolii a fost infiintat� la 1880. Insuficienta spatiului de scolarizare si conditiile igienice de slab� calitate duc la construirea unui local de scoal� cu cheltuiala lui Costache State, proprietarul de atunci, ce se inrudea cu Emil Juvara, ce-si avea mosia in 1941 in partea de nord a comunei Vetrisoaia. Construirea localului l-a costat pe Costache State 1500 de lei, la care s-a ad�ugat si contributia de 400 lei a Prefecturii Judetului F�lciu. Amintim construirea bisericii de zid cu hramul �Sfintii Ioachim si Ana� in anii 1893- 1895 de c�tre Ecaterina si Ana State (sotia, si, probabil fiica lui Costache State). �Localul de scoal� se cl�deste din v�l�tuci cu paie, este acoperit cu stuf, are cerdac si balcon. �nl�untru, cu patru camere si un antret. Prima camer� este destinat� pentru scoal�, are 4 ferestre, a II-a camer� are 3 ferestre, iar celelalte camere / 2 / au numai cate un singur geam. / Toate camerele sunt dusumite�. Localul a fost inzestrat cu portretul regelui Carol I (1866-1914), pictur� in ulei, cu rama aurit�, un ceas, sase h�rti, o tabl�, cinci b�nci si un clopotel. Inaugurarea localului de scoal� sa efectuat in octombrie 1884 de c�tre membrii consiliului comunal, a primarului Ilie Cioarec (?), inv�t�tor si elevi, oficierea serviciului divin revenindu-i preotului paroh N. Popescu (preot permutat de la Stuhulet, care a slujit intre 1878 si 1888, cand a decedat). Cursurile scolare din 1884-1885 erau frecventate de 30 de elevi. Statele de plat� inregistreaz� pe inv�t�torul N. Enciu din aprilie 1890, cand se face mentiunea: �luat� in sarcina statului in ziua de 1 febr(uarie) a.c.�. Cornel Pop P�curaru (Revizoratul scolar al judetelor Vaslui-F�lciu) inainteaz� in martie 1890, ministrului instructiunii si cultelor, trei exemplare de state personale de constatare a prezentei si achitarea salariilor inv�t�torilor V. Stirianu (scoala din Oteleni) si N. Enciu (scoala din Vetrisoaia). Statul roman doneaz� comunei Vetrisoaia conacul boierului Iorgu Aslan, cere detinea propriet�ti, vite si grajduri in curtea imobilului amintit (informatiile sunt culese in 1941 de Emilia Pascal de la factorul postal Tasache Coad�). Totusi, Emilia Pascal nu a putut �constata prin ce imprejurare acest proprietar Iorgu Aslan pleac� de aicea si conacul cu locul de prinprejur ajungea proprie – tatea STATULUI�. Conacul respectiv a fost destinat in 1902 ca spatiu de scoal� de statul roman, fiind compus dintr-o camer� mare si trei od�i mici. �Prin d�ramarea p�rtilor l�untrice, prin repararea geamurilor, a usilor, acest conac se transform� intr-o sal� cu dou� camere de clase, o mic� cancelarie si un antret. Sala mare are urm�toarele dimensiuni: L. 10,87 m., l�timea 4, 68 m., in�ltimea peretilor inl�untru, 2, 37 m. Are 7 geamuri mici cu L. 1 m. Si l�timea 4, 68. Cancelaria: lungimea 2, 17m., l�timea 1, 90, cu un singur geam, iar l�timea antretului L. 1, 93 si lung(imea) 2,20. Toate od�ile sunt dusumite. Peretii scoalei sunt de c�r�mid�, grosi de 0,50 m�.

– continuare �n num�rul viitor –

Costin Clit