– continuare din numrul trecut –
Alexandru Moruzi voievod scrie la 4 august 1804 biv vel paharnicului Ioan Jora s cerceteze pricina dintre Costachi, proin protopop, cu ai si rzesi si schitul Bursuci pentru mpresurarea mosiei Ticulesti (Tihulesti), de la tinutul Tutovei, vndut sptarului Gheorghi Costandachi de ctre jeluitori. Mosia ar fi fost a rzesilor si ar fi vndut-o dumis(ale) spat(a)r(ului) Gheorghii Costndachi, si n urm cu hotrtura ce ar fi fcut dum(nea)l(u)i spat(a)r(ul) Grigoras Costachi prtii ce ar fi avnd schitul Bursucii ntr-ace mosie li s-ar fi fi fcut npresurare prtilor lor si au cerut ca s li-s ndreptezi npresurarea aflndu-s(e) n suprare de ctr dum(isa)li spat(a)r(ul). n jalba sa din 31 iulie 1805, sptarul Gheorghe Costandache sustinea: la anii 1802 egumenul acestii mosii au scos hotarnic si hotrndu-s(i) mosie schitului fr a da de stire vreunue din ceelanti rzsi au luat cu aceast hotrtur toat parte(a) de mosie a me lipindu-o si fcndu-o a schitului. La 5 august 1805, Logofetia cea Mare decide ndestularea sptarului Gheorghe Costandache de proin protopopul Costachi si rzesii lui cu alte prti de mosie dect cele din Tihulesti intrate n stpnirea schitului Bursuci. Hotarnica mosiei Murgeni din 25 martie 1804 mentiona piatra de hotar ci esti n malul vlcelii ce s scurgi n gios, n vale Mihlcenilor alture, din sus de drumul ce vine de la Rnzsti si mergi la Raiu, cari piatr, disparte Murgenii de hliza mnstirii Bursucilor. Lupul, fiul lui Ioan Balaban si Toader, fiul lui Neculai Balaban, si altii din neamul Cptnestilor se roag domnului la 24 ianuarie 1806, s li se fac carte domneasc ctre ispravnicii tinutului Tutova, ca s se cerceteze pricina ce o au cu mnstirea Bursuci, pentru partea de mosie cumprat de la Tudosia, ce o aveau n hotarul mosiei Susnestii de la tinut(ul) Tutovii pe Jeravtu Alexandru Moruzi Voievod porunceste n aceeasi zi ispravnicilor tinutului Tutova s cerceteze pricina ce o au cei din neamul Cptnestilor cu mnstirea Bursucii, pentru partea de mosie cumprat de la Tudosia. La 20 august 1806, mnstirea Floresti si metocurile ei, schiturile Bursuci Golgofta-Ivnesti si Hrsova, sunt nchinate la sfntul chinovion al Esfigmenului din muntele Athonului 1806, asa cum reiese si din hrisovul de nchinare din 2 octombrie 1814 n care se arat c mnstirea Bursuci ( era mai dinainte nchinat la sfntul chinovion de ctr rvnitorul n fapti buni Veniamin Costache, dinpreun si cu cei de bun neam cunoscuti ai neamului Costchestilor rudenii de snge a preaosf(in)tii sale, ctotirii lcasului amintit). Sinodul patriarhal constantinopolitan va ntri actul din 20 august 1806, confirmat de ctre domnul Moldovei, iar egumenul Teodoret mentioneaz dania satului Bursuci, pentru care sosise clugrul Ambrosie, gsind ca Domn pe Alexandru Sutu, iar pe Veniamin la Roman (e descris ca asa de milostiv c-si d si hainele). Mnstirea Esfigmenul avea n Moldova schitul Crlomnesti, tinutul Tecuci, donat de familia Negre la 19 martie 1803, Sfntul Dumitru din Galati (metoc distrus de cutremurul din 14 octombrie 1802), Trestiana (tinutul Tutova), Bursuci, Muntenita, Susnesti si (iar?) Bursuci (Flciiu). Dar la 1828 familia si rezerv administratia mitocului Floresti. Mosia Jravtului (Jeravtului) apartinea la 1812 schitului Bursuci, metoc al mnstirii Floresti. La solicitarea egumenului Luca de la mnstirea Floresti, tinutul Tutova, domnul Scarlat Calimah, renoieste la 10 iulie 1813 milele fcute si altele noi pentru mnstirea Floresti si metocurile ei, biserica Badiului din Galati si Bursucii, de la tinutul Flciului, afierosite nu de mult la chinovionu a Esfigmenului dela sfntul munte al Athonului, hotrnd ca mnstire Florestii dinpreun si cu mitohurile sale, Bursucii si Badiul, s aib a scuti sase sute de oi de gorstin, cinci sute stupi sau sfini de destin; iar la slujba vdrritului s scutiasc tot vinul si numitele mitohuri, drepte a lor; pe aceste bucate, fiind drepte a bisericilor s nu s supere de ctr slujbasi nici cu o cerire de plat. Deosbit s aib a lua si cte 2 oc untdelemn, una oc tme si 2 oc lumnri ciar, mil pe toat luna din vama gospod; asmine si cte 2 mii oc sare pe tot anul din ocnele gospod, sporindu-se de ctre Domnia me una mie cinci sute oc peste cinci sute ce ave mnstirea Florestii. Asijdere s aib a scuti si 10 liudi oameni strini pentru slujba mnstirei, aducndu-i de acum nainte de piste hotar, din oamenii strini fr bir si fr nici un amestic cu lcuitorii trii. Catagrafia din 1820 nregistreaz bejenarii argati ai schitului Bursuci: Petri, vtav, Ioan, argat, si Ioan Crciun. n satul Bursuci sunt atestati 23 liudi. Satul era n propriietatea mnstirii Floresti. Izvodul de mbunttirile ce trebuesc fcute la mnstirea Floresti, schiturile Bursuci si Grjdeni, din 18 august 1825, face referire la necesitatea acoperirii si reparrii temeliilor bisericii din Bursuci, legrii crtilor, acoperirii chiliilor si executri unui rnd de vesminte preotesti. Ograda ci au fost di nueli este strcat cu totul. Responsabil cu ngrijirea si meremetisirea mnstirii Floresti, schiturilor Bursuci si Grjdeni, a fost nsrcinat postelnicul Ioan Jora, cruia comitetul i cerea la 26 august 1825 recuperarea sumei de 1800 de lei de la paharnicul Nicolae Sion , orndatoriul Florestilor. Vidomostia din 24 septembrie 1830 nregistreaz biserica cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel din satul Bursuci. Ghermanos, egumenul lcasului monahal, prin jalbele adresate la 17 martie si 14 iunie 1830, aducea la cunostinta Divanului Judectoresc al Cnejiei Moldovei existenta unora din cele mai temelnice hrtii pentru mosii a mnstirii Bursucii la un locuitoriu, nc din vremea cnd s-au omort igumen(u)l Nichifor (conform spovedaniei unei rudenii), cercetarea pe care a dorit s o ntreprind personal fiind stopat din pricina nprasnicii boli a molipsiri(i), att n trg(ul) Flciul, ctu si n acele sate, n cea de-a doua plngere artnd c mai multi locuitori din satul Miclesti i-au confirmat sustragerea actelor. Egumenul amintit cere o ptrunztoare cercetare de isprvnicia tinutului Flciu si carte de blestem pentru aflarea pomenitelor scrisori, pentru ajutarea a mnstirii srace a Bursucilor. Divanul Cnejiei Moldovei cere isprvniciei tinutului Flciu la 20 iulie 1830 demararea cercetrilor prtilor implicate si de s vor dovedi niscaiva scrisori si nu va urma vreo deosbit pricin s le si dati mnstirii, iar urmnd pricin s nstiintati. Totalul veniturilor mnstirii Floresti si a schitului Bursuci erau apreciate pentru anul 1835 la 48000, iar n respunsul egumenului se nsemneaz c venitul acestii monastiri pe 11 ani s-au luat din mna sa si s-au dat n siguripsirea si plata datoriilor monastirii dup hotrrea nltimii sale, si c aceast monastire are trebuint de mari cheltuieli cu meremetul monastirii, cu zdirea de chilii, trapezanii, arhondaric si altele, zdiul mpregiur fiind di tot n proast stari, si a cror lucrare urmeaz a se face putin cte putin, iar c la sinisforale n-au fost supus, ci mai vrtos cu osbite folosinti miluit prin hrisoavi domnesti. Catagrafia din 19 august 1852 nregistreaz biserica cu hramul Sfintii Apostoli din satul Bursuci, ocolul Trgului, nvlit cu sind(r)il si n stari bun. Iconomul Constantin, protoiereul tinutului Tutova, se deplaseaz la 16 octombrie 1852 la mitocul din satul Bursucii a M(nstirii) Florestii pentru cercetarea jalbei Varvarii de acolo, sora decedatului ieromonah Teofan, ngrijitorul bisericii timp de 10 ani, conform creia clugrul rnduit de egumenul de la Floresti i-ar fi oprit 11 chile gru, 10 chile popusoi, un cal cu dou prechi hamuri si cruta si o icoan Maica Domnului aszat n biseric. Fratele jluitoarei ar fi golit biserica de la acel mitoc de tot, lundu-i doi boi si un giuncan, o vac cu vit, 18 stiubei cu albine, 3 vase pline cu vin, 500 malduri de stuf, un ulcior si o Psaltire din biseric, toate asternuturile si pojijia din cas, lsat goal si prduit. Biserica se gsea n ce(a) mai proast stari, c putrezind tlpile dedesupt, pretii pica n toate prtile, precum si casa n cari au szut ce s cheam mitoc s porneste. Cererea de ndestulare a jluitoarei era imposibil. Printre cele 21 de biserici de la 23 februarie 1860, fr preoti, din districtul Tutova, se numra si cea din Bursuci. Iconomul Iorgu Chiru, protoiereul de Tutova, propunea la 12 martie 1863 episcopului de Husi s nu mai nvoiasc vietuirea ieromonahului Vichentie la biserica fostului schit din satul Bursuci pe care protopopia o cunoaste biseric de mir, iar nu schit, fiindc nici clugri nu sunt altii afar de suplicant si nici regul clugreasc nu s pzste (satul numra 72 de locuitori). Propunerea va fi respins de Melchisedec Stefnescu. Ieromonahul Vichentie, cu metania la Mnstirea Secu, a venit la mnstirea Floresti n urma ntelegerii dintre Dionisie, egumenul mnstirilor Secu si Neamtului cu egumenul Nil al Florestilor, iar n urma mortii nacealnicului de la schitul Bursuci din 1862 l va nlocui de la 23 aprilie. Ieromonahul amintit se plngea la 23 aprilie 1863 episcopului Husului c a fost oprit acum de a sluji Sfnta Liturghie de ctre protoiereu. Satul era fr preot si la 20 octombrie 1863, cnd Marghioala Epureanu scria arhiereului Melchisedc Stefnescu n vederea numirii unui preot hirotonisit peste Prut, al crui socru slujea la Brdesti. Totodat, aminteste prefacerea Sfntului Altar la biserica cu hramul Sfntul Gheorghe din satul Horga, aflat n foarte r stare. n 1932, biserica lcasului monahal era distrus prin alunecarea terenului. Icoana Maica Domnului, care a apartinut m- nstirii, are inscriptionat numele lui Gherasim Ieromonah. Pomelnicul familiei Siriopol men- tioneaz pe Nicolae, Ecaterina si Dumitru / Telemah, Paul si Atena.
