EROI DIN SATUL GRUMEZOAIA – SUBLOCOTENENTUL IGNAT ILIESCU (1890-IULIE 1941) (I)

�n valoroasa lucrare semnat� de colonelul (rtg) Constantin Chiper, Nicolaie Mihai, magistrat pensionar, si maiorul (rtg) Mircea Fitcal, anume �Omagiu eroilor judetului Vaslui�, Barlad, Editura Sfera, 2016, este descris� si personalitatea sublocotenentului Ignat Iiescu, fiind citate documente din Arhivele Militare Pitesti, ins� si lucrarea doamnei Oltea R�scanu-Gramaticu, �Barladul si gloria militar�, Iasi, Editura PIM, 2016. Cunoscand inclinatia doamnei Oltea R�scanu-Gramaticu spre falsificarea istoriei, dar si lipsa din Arhivele Nationale, de unde citeaz� documente pe care nu le-a v�zut, nu am r�mas surprins de afirmatia conform c�reia Ignat Iliescu �s-a n�scut in 1890, pe meleagurile Tutovei�. �n realitate, Ignat Iliescu s-a n�scut la Grumezoaia, fost judet al F�lciului. Ignat Iliescu, fiul lui Vasile Gh. Iliescu, �r�z�s cu multe calit�ti artistice si literare, transmise celor opt copii din prima si a doua c�s�torie�, nepotul lui Ioan Iliescu, era cunoscut drept Galic� in familie si in tot satul. Era �de statur� mijlocie, cu fata oval� si fruntea senin�. Avea un temperament vulcanic, gata s� izbucneasc� la orice provocare, ca si al mamei sale Profira, str�nepoata c�pitanului Marcu din nesfarsitul si intunecosul codru al Tigheciului, care s-a luptat pe diferite fronturi sub conducerea lui Constantin Vod� Cantemir�. �A urmat numai clasele primare. Dincolo de ele nu a putut trece. Minte si dragoste de inv�t�tur� avea, dar starea p�rintilor nu-i ing�duia decat s� asude cu mana pe harlet si coarnele plugului. �n copil�rie, ii pl�cea s� asculte si citeasc� diferite legende, cu continut istoric, spuse cu talc de p�rinti, de r�zesii satului si mai ales de neuitatul s�u inv�t�tor, Ion Pandelea. Era neastamp�rat, unde il c�tai acolo il g�seai si mai ales la sez�torile si zaifetele satului, de-a valma cu cei de o seam� cu dansul�. �Casa p�rintilor s�i din Grumezoaia era un sanctuar in care dragostea de patrie plutea in v�zduh ca si in casa Anetei Lipan din Iasi, unde Eremia Grigorescu si-a schimbat orientarea profesional� de la medicin� la scoala militar� de artilerie�. �n 1914, anul declans�rii primei conflagratii mondiale, a fost incorporat la Regimentul 12 Infanterie din Barlad. Botezul focului il primeste in Dobrogea la Cobadin, iar �in lunile octombrie si noiembrie 1916 a auzit simfonia gloantelor si pe alte fronturi din Oltenia si Muntenia, unde inamicul n-a inaintat nici o palm� in sectorul s�u de activitate�. Moldovean, mic de statur�, usc�tiv, mare la suflet, domol in viata cotidian�, manios f�r� m�sur� in lupta cu inamicul, sergentul Ignat Iliescu a luat parte la b�t�lia de la M�r�sesti (24 iulie / 6 august – 6 / 19 august 1917), cu Regimentul 51 / 52 Infanterie �intr-un punct foarte fierbinte�. Ofensiva german� a inceput in dimineata zilei de 24 iulie / 6 august 1917, printr-un bombar – dament de artilerie violent la M�r�sesti. Frontul Diviziei a 13-a ince pea la soseaua national� Focsani-Adjud, unde se lega cu Divizia a 9-a, si se termina lang� coltul nord vestic al p�duricii �La R�zoare�. Pe aceast� linie erau aliniate regimentele 50, 51, si 47. Regimentul 51 va fi atacat de Divizia 115-a german�. Marginea de r�s�rit a p�durii �La R�zoare� a fost bombardat� de artileria german�. Se desf�soar� lupte violente, iar germanii obtin unele succese importante, obiectivul principal de atins devenind cota 100, de unde ar fi c�zut �in spatele trupei romane ce lupt� pe dreapta Siretului: diviziile 14, 9 si restul diviziei a 13-a. Aceasta ar insemna sfarsitul b�t�liei de la M�r�sesti prin catastrofa armatei romane: jum�tate din armata de la M�r�sesti ar fi aruncat� in Siret sau capturat�! Amandoi adversarii isi dau seama c� acesta e momentul culminant al marii tragedii. O lupt� s�lbatic�, pe viat� si moarte, se va da pentru st�panirea cotei 100, pe care e stabilit� a doua linie de ap�rare roman�. Lupte inversunate se duc in ziua de 6 / 19 august 1917 la R�zoare, cand se remarc� compania de mitraliere a batalionului I / 51, condus� de c�pitanul Grigore Ignat, care �isi asezase mitralierele intr-o transee, adunase in jurul s�u sf�ram�turile batalionului si organizase rezistenta�, intelegand pretul ce trebuia pl�tit pentru oprirea inamicului. Mitraliorii au fost �g�siti morti cu mainile inclestate pe piese, sub un morman de cadavre inamice�. Germanii ajung aproape de cota 100, moment in care se impune ser – gentul Ignat Iliescu din Regimentul 51 infanterie, care, �v�zand pe comandantul lui de pluton r�nit, ia comanda plutonului si, cu un dor nebun de r�zbunare, se arunc� prin surprindere asupra unei companii inamice de mitraliere, trece prin baionet� toti servantii, cu ofiter cu tot, si reuseste s� captureze cu plutonul s�u nou� mitraliere�. Sunt voci care fac referire la capturarea a patru mitraliere si luarea servantilor ca prizonieri, impreun� cu ofiterul comandant. �n lupta de la M�r�sesti, Ignat Iliescu �s-a intrecut pe el insusi, prin pricepere, tactul, curajul si actele sale de eroism, f�r� precedent in istoria r�zboiului pentru intregirea neamului� si �a intrat in actiune cu sectia sa, pe campul plin de m�r�cini si de plantatii dintre via Negroponte si p�durea La R�zoare, la 500 m inainte de cota 100, ultima rezistent� a romanilor deasupra Siretului. El a ajuns primul in fata inamicului in dup� amiaza zilei de 6 august 1917 si cu puteri inzecite a angajat o lupt� pe viat� si pe moarte cu inamicul mult superior sub toate aspectele, reusind s� opreasc� inaintarea coloanei centrale a acesteia si s� captureze nou� mitraliere cu servanti si comandantul lor in lupt� corp la corp. �nclestarea a atins maxim de intensitate dup� ce Iliescu si-a frant baioneta in corpul unui neamt si a fost r�nit la mana stang� de un glonte dum-dum. �n aceste momente, Iliescu s-a n�pustit asupra uriasului comandant bavarez cu pumnii, cu picioarele, cu dintii si a continuat lupta pan� la nimicirea complet� a acestuia si capturarea celor nou� mitraliere, provocand o bres� de 1 km in dispozitivul de lupt� a inamicului, care a insemnat pentru armata noastr� �inceputul sfarsitului victoriei�. Exemplul s�u a dat aripi celorlalte unit�ti ale diviziei a XIII, care au trecut la atac pe tot frontul si au pus pe fug� pe vr�jmasi inregistrand in seara zilei de 6 august pe campia plin� de sange a M�r�sestilor o victorie r�sun�toare�. ��naintea crestei 100 se incinge o lupt� furioas� intre soldatii celor trei companii romane si dusmanul ce soseste in valuri din ce in ce mai numeroase. Nimeni nu mai are timp s� ochiasc�, ci loveste s�lbatec cu baioneta si cu patul pustii. Dusmanul isi d� seama c� tine in palm� victoria si nu vrea s-o lase s�-i scape. Valuri, valuri, ies din mereu din p�dure si incep s� copleseasc� din toate p�rtile pe Romanii cari se retrag pas cu pas, luptand dezn�d�jduit�. Armata roman� si trupele ruse r�mase pe pozitii au dovedit ins�, ca si la M�r�sti, c� �nici pe aici nu se trece�. M�r�sestii �au fost mormantul iluziilor germane�, unde generalul Mackensen a cunoscut �ce este infrangerea�.

– continuare in num�rul viitor –

Costin Clit