25 octombrie, Ziua Armatei Rom�niei

Armata reprezint� totalitatea fortelor militare ale unui stat (oaste, ostire). �n epoca medieval�, T�rile Romane aveau oastea permanent� a domnului (oastea cea mic�, uneori fiind pl�tit�) si oastea cea mare (format� din cetele boieresti). Bazele moderne ale armatei romane s-au pus in a doua jum�tate a secolului al XIX-lea. La data de 12/24 noiembrie 1859, prin �naltul Ordin de Zi, nr. 83, al Domnului Alexandru- Ioan Cuza, s-a infiintat Statul Major General al Armatei Romane. Anul acesta se implinesc 100 de ani de la intrarea Romaniei in Primul R�zboi Mondial si 72 de ani de la eliberarea de c�tre armata roman�, in cooperare cu armata sovietic�, a p�rtii de nord-vest a Transilvaniei – ocupat� in mod samavolnic de c�tre Ungaria horthyst� (sprijinit� de dictatorii Hitler, Musolini si Stalin) prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940 – des�varsindu-se astfel actiunile militare de alungare din tar� a cotropitorilor fascistohorthys ti. �n ziua de 25 octombrie 1944 au fost puse la locul lor bornele de hotar pe granita de nord-vest a t�rii. �n semn de recunostint� fat� de b�rbatii si femeile in uniform� militar� care si-au consacrat eforturile pentru ap�rarea hotarelor t�rii si a libert�tii poporului roman, prin Decretul nr. 381, din 1 octombrie 1959, organele puterii de stat au stabilit data de 25 octombrie ca zi de s�rb�toare pentru Armata Romaniei. Conform hot�rarii guvernului Republicii Populare Romane, in perioada 1948-1959, ziua Armatei Romaniei s-a s�rb�torit la data de 2 octombrie, in semn de respect pentru ostasii romani, fosti prizonieri de r�zboi in lag�rele sovietice, care la data de 2 octombrie 1943 au semnat, pe teritoriul sovietic, actul de infiintare a Diviziei de Voluntari �Tudor Vladimirescu�, c�reia, dup� eliberarea localit�tii Debrecen, de pe teritoriul Ungariei, la data de 20 octombrie 1944, i s-a ad�ugat in titulatur� si denumirea acestei localit�ti, prin hot�rarea adoptat� de Comandamentul Militar Sovietic, la propunerea comandantului Frontului 2 Ucrainean, maresalul Rodion Malinovski. Armata Roman� dispunea, la 23 august 1944, de 3 comandamente de armat�, 11 comandamente de corp de armat�, 50 de divizii (din care 29 operative si 21 de instructie), 11 flotile aeriene cu 71 escadrile de aviatie (508 avioane de lupt�), 4 brig�zi cu circa 200 baterii de artilerie antiaerian�, 125 nave de lupt� fluviale si maritime, scoli militare, centre de instructie, fabrici de produs tehnic� militar� si munitii, depozite, formatiuni de servicii si altele, cu un efectiv de circa 1.100.000 de militari. Acest potential militar a fost pus, imediat si neconditionat, la dispozitia Natiunilor Unite, ceea ce a sporit raportul de forte in favoarea acestora. Efectivele armatei romane care au participat la dezarmarea trupelor germane, in perioada 23 – 31 august 1944, si, concomitent, la acoperirea granitelor t�rii, de la �ntorsura Buz�ului si pan� la Orsova, si apoi la eliberarea t�rii, au fost formate din 11 comandamente de corp de armat� si 27 de divizii, plus fortele Aeronauticii, insumand peste 540.000 de lupt�tori, din care au c�zut in luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Banatului si Maramuresului peste 59.000 de soldati, gradati, subofiteri si ofiteri (morti, r�niti si disp�ruti). O coincident� tulbur�toare a f�cut ca la eliberarea oraselor Carei si Satu Mare, unde au existat ultimele rezistente ale inamicului pe teritoriul national, s� participe divizii constituite din ostasi apartinand tuturor provinciilor romanesti, ceea ce reprezint� un str�lucit simbol al unit�tii nationale: Divizia 9 Infanterie (dobrogeni), Divizia 18 Infanterie (transilv�neni), Divizia 3 Infanterie (munteni), Divizia 11 Infanterie (olteni), Divizia 21 Infanterie (moldoveni) si Divizia 1 Cavalerie (b�n�teni). �n conformitate cu prevederile Conventiei de Armistitiu, incheiat� cu reprezentantul Natiunilor Unite – Uniunea Sovietic� – Armata Roman� a participat apoi la eliberarea Ungariei, cu dou� comandamente de armat� (Armata 1-a si Armata a 4-a), 5 comandamente de corp de armat�, 17 divizii (dintre care 11 de infanterie, 4 de cavalerie si dou� de munte), un corp aerian (15 escadrile de aviatie, cu 174 de avioane de van�toare, bombardament si observatie), dou� brig�zi de artilerie antiaerian� (organizate, de la 1 ianuarie 1945, in Divizia 1-a Artilerie Antiaerian�), un regiment de care de lupt�, un regiment de pontonieri, 4 batalioane de drumuri, grupul operativ al brig�zii de c�i ferate si alte unit�ti provenind de la diferite arme. Efectivele totale angajate in lupte au fost de 210.000 de militari, dintre care au c�zut in luptele purtate in diferite zone ale Ungariei peste 43.000 de ostasi romani. Pe teritoriul Cehoslovaciei au fost angajate in lupt� dou� comandamente de armat� (Armta 1-a si Armata a 4-a), 4 comandamente de corp de armat�, 16 divizii (din care 11 de infanterie, 3 de cavalerie si dou� de munte), un corp aerian de aviatie (20 de escadrile, cu 239 avioane de lupt�), o divizie de artilerie antiaerian�, un regiment de care de lupt�, dou� regimente de pontonieri (un regiment a fost pus la dispozitia Frontului 3 Ucrainian), 6 batalioane de drumuri si alte unit�ti provenind de la diferite arme. Efectivele totale angajate in lupte au fost de 248.430 militari, dintre care au c�zut in durele lupte purtate in masivele muntoase Tatra, Fatra Mic�, Fatra Mare si Javorina, precum si in alte zone ale Cehoslovaciei, peste 67.000 de ostasi romani. Pe teritoriul Austriei, la nord-est de Viena, au actionat, intre 9 aprilie si 8 mai 1945, Regimentul 2 Care de Lupt� (13 autoblindate si 66 tancuri si autotunuri) si, intre 23 aprilie si 20 iunie 1945, cateva subunit�ti de c�i ferate. �n cele 260 de zile de lupt�, efectivele militare angajate de Romania s-au ridicat la peste 540.000 de combatanti. Armata Roman� a str�b�tut in marsul ei peste 1.700 km (de la Marea Neagr� pan� la Brano), a traversat 17 masive muntoase si a fortat 12 cursuri mari de ap�, eliberand 3.831 de localit�ti, dintre care 53 de orase. Ostasii romani au provocat inamicului pierderi care s-au cifrat la 117.798 de prizonieri si 18.731 de morti, g�siti pe teren. Faptele de arme ale ostasilor romani au fost citate de Comandamentul Militar Roman si Comandamentul Suprem Sovietic prin 7 ordine si 21 de comunicate de r�zboi. Peste 300.000 de soldati, gradati, subofiteri si ofiteri romani au fost decorati cu ordine si medalii de r�zboi romanesti, sovietice, unguresti, cehoslovace si austriece. Romania a suferit dureroase pierderi, cifrate la aproximativ 170.000 de ostasi si 1.2000.000 de dolari (echivalent valut� 1938). Asa cum apreciau corespondentii ziarului �Sunday Times�, din 7 ianuarie 1945, si ai postului de radio Londra, intr-una din emisiunile sale din ianuarie 1945, Romania se situa �in al patrulea rand in ceea ce priveste num�rul de soldati cu care particip� la b�t�lia pentru distrugerea nazismului�, iar cunoscutul post de radio Paris aprecia, in ziua de 13 ianuarie 1945, c� Romania �a adus prin contributia ei o scurtare a r�zboiului cu cel putin sase luni de zile si a salvat viata a mii de soldati romani si aliati�. La incheierea r�zboiului antihitlerist armata roman� s-a intors de pe front cu steagurile de lupt� acoperite de glorie, f�candu-si pe deplin datoria fat� de tar� si de poporul roman. Prahovenii si-au adus o mare contributie la eliberarea t�rii si la infrangerea armatelor hitleristo-horthyste, pe fronturile de lupt� din Transilvania, Ungaria, Cehoslovacia si Austria, fiind incorporati in urm�toarele mari unit�ti si unit�ti militare: Corpul 5 Teritorial Ploiesti, Divizia a 13-a Infanterie Ploiesti, Divizia 1-a Van�tori de Munte Sinaia, Regimentele de Infanterie din Ploiesti, 32 �Mircea� si 7 Prahova, Regimentele de Cavalerie 10 Rosiori Ploiesti, 4 Rosiori Ploiesti si 3 C�l�rasi Ploiesti, Regimentul 19 Artilerie Ploiesti, Regimentele 7 si 9 Artilerie Antiaerian� Ploiesti, Flotila a 2-a de Aviatie de Van�toare Targusorul Nou, Grupurile de Aviatie pentru Observatii si Informatii Mizil, Scoala de Ofiteri in Rezerv� nr. 1 Infanterie din Ploiesti si alte formatiuni militare. Armata roman� continu�, in prezent, unele transform�ri structurale si organizatorice, pentru a fi in m�sur� s�-si indeplineasc� misiunile de ap�rare a t�rii si de cooperare cu celelalte armate in diferite misiuni de lupt� din Afganistan si s� vegheze al�turi de partenerii NATO la mentinerea p�cii in lume si in Estul Europei. �n anul 2016, veteranii de r�zboi, militarii activi si in rezerv�, impreun� cu institutiile administrative si institutiile de cultur�, comemoreaz� 102 ani de la izbucnirea Primului R�zboi Mondial (15/28 iulie 1914), purtat intre Puterile Centrale (Germania si Austro-Ungaria) si Antanta (Franta, Anglia, Rusia), c�rora li s-au aliat alte 28 de state. Membrii activi si simpatizanti ai Asociatiei Nationale Cultul Eroilor �Regina Maria� s�rb�toresc 97 de ani de la infiintarea �Societ�tii Mormintelor Eroilor C�zuti in R�zboi� (intregire statal� si eliberare national� 1916-1919) si 25 de ani de la reactivarea Asociatiei Nationale �Cultul Eroilor� (19 noiembrie 1991). �n aceste momente premerg�toare zilei de 25 octombrie, administratiile centrale si locale, Asociatia National� a Veteranilor de R�zboi, din M.Ap.N. si M.A.I., Oficiul National �Cultul Eroilor�, Asociatia National� Cultul Eroilor �Regina Maria� si cadrele militare active, in rezerv� sau retragere din M.Ap.N., M.A.I. si S.R.I., precum si cadrele didactice din scoli desf�soar� numeroase activit�ti educative la cimitirele si monumentele eroilor, omagiind memoria bunicilor si p�rintilor nostri care au luptat cu inalt spirit de sacrificiu pentru eliberarea p�mantului t�rii, in Primul R�zboi Mondial si al Doilea R�zboi Mondial. �n ziua de 25 octombrie se vor desf�sura numeroase evoc�ri istorice, ceremonii militare si religioase si se vor depune jerbe si coroane de flori la monumentele eroilor din Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia, ale c�ror teritorii au fost eliberate prin jertfele ostasilor romani in anii 1944-1945.

Col. (rtr.) Constantin Chiper, vicepresedinte ANCERM

Bibliografie:

1. A.N.V.R., Traditii si istorie, 1990 – 2005, Editura Contrast, Bucuresti, 2005. 2. col. (rtr.) Constantin Chiper, Cronica militar� a judetului Prahova, Editura �Scrisul Prahovean�, Cerasu, 2012. 3. col. (rtr.) Constantin Chiper, Cronica militar� a judetului Vaslui, Editura Pim, Iasi, 2012.