Oamenii de afaceri romni si-au lansat, n aceast sptmn, propriul program de guvernare pentru 2016-2020. Foarte activ pe subiect, patronatul vasluian a prins n document mai multe puncte de interes local si sper ca politicienii s pun n practic msurile propuse. Patronatul acuz autorittile c, n timp ce companiile strine sunt favorizate si nu (prea) cotizeaz la bugetul trii, IMMurile romnesti sunt sugrumate prin tot felul de taxe si impozite.
Marti, Consiliul National al ntreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania a lansat „Programul de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. Programul este structurat pe msuri administrative, accesul la finantare, sprijinirea si promovarea antreprenoriatului, stimularea crerii de locuri de munc in sectorul privat, IMMurile inovative, sprijinirea turismului, alte msuri legislative. La conferinta de pres ocazionat de publicarea programului a participat si Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei ntreprinderilor Mici si Mijlocii Vaslui. „De la Vaslui sunt puncte care sunt bine atinse in program, dar mai sunt multe msuri de introdus. Voi face mai multe propuneri pe care le voi transmite structurilor de conducere patronale de la nivel national. Vrem ca cei care se prezint in alegeri s fie de acord cu acest program sau s alipeasc la programul lor propunerile IMM-urilor”, a precizat Ovidiu Copacinschi. ntreprinztorii solicit infiintarea Ministerului Antreprenopriatului si Turismului, structur care s rspund nevoilor investitorilor. „Astzi, in Guvern, se ocup cate putin de mediul de afaceri cei de la Finante, Dezvoltare… Altfel spus, se ocup toat lumea si, in fond, nimeni. n timp ce companiile strine sunt sprijinite in totalitate, IMMurile sunt sugrumate in continuare prin tot felul de metode. Cum se impiedic o companie strin in IMM-uri, imediat apar msuri in favoarea lor! Codul Fiscal a fost adoptat cu mult entuziasm, dar, de fapt, a adus o suplimentare a taxelor si impozitelor. n tot acest timp, companiile strine nu pltesc sume semnificative din taxe si impozite la statul roman”, a explicat Copacinschi.
Investitorii straini ne ocolesc Din pcate, in judetul Vaslui nu merg bine nici afacerile investitorilor strini, nici cele ale patronatului autohton. Din cele 192.416 firme pe care strinii le-au deschis in tara noastr in ultimii 25 de ani, in Vaslui functioneaz doar 375. Pentru c numrul societtilor inregistrate este extrem de mic, si valoarea total a investitiilor fcute in economia local este pe msur. Astfel, la acest capitol, Vasluiul se claseaz pe locul 40, penultimul in Romania, cu un capital strin investit care se cifreaz la 33.469.800 euro. Cauza principal pentru care investitorii strini ocolesc Vasluiul, Regiunea Moldovei in general, este lipsa unei autostrzi care s lege Estul de Vestul Romaniei. Tocmai de aceea, in prezent, la nivel national, Moldova are investitii mai mici cu 10-15% in raport cu alte zone, in timp ce 3.000 de societti se inchid anual numai in Regiunea de Nord- Est 1. Fr companii strine, judetul Vaslui are cei mai putini angajati din Romania care lucreaz in astfel de societti. Din cei peste 50.000 de angajati, doar 1.025 muncesc in cadrul unei firme cu capital strin.
Disponibilizri pe linie
n perioada 2008 – 2014, firmele romanesti din judet si-au redus numrul de angajati de la 33.161 la numai 26.403 persoane. Tot pe directia disponibilizrilor au mers si societtile cu capital strin, de la 5.583 salariati in anul 2008, la numai 3.912, in anul 2014. Reducerea consistent a numrului de salariati s-a repercutat direct in performantele financiare ale agentilor economici. Dac cifra de afaceri a firmelor cu capital romanesc a crescut de la 3,9 miliarde de lei, in 2008, la suma de 4,7 miliarde de lei in 2014, societtile cu administratori strini si-au mentinut cifra de afaceri la infima sum de 0,4 miliarde de lei. La data de 21 aprilie 2016, in economia judetului Vaslui erau activi un numr total de 5.682 de angajatori, in timp ce numrul salariatilor existenti era de 55.317 persoane. n luna aprilie erau inregistrate un total de 60.070 contracte active, din care 54.458 contracte pe o perioad nedeterminat, iar restul, pe perioad determinat.
