E luna lui Cuptor, luna soarelui, a focului, a spicelor coapte si a secerisului, a Leului mndru, cu coama de aur, dar si a Racului ce mreste noptile de dup solstitiu. E luna Imperatorului. Foca sau Oprlia srbtoare care la cmpie este numit Foca, iar la munte Oprlia, este supranumele sfintei mironosite Maria Magdalena. n popor spune c Plie naste focul, iar Foca sufl n acel foc si-l mreste.
Ilie Plie si Foca sunt personajele mitologice principale ale acestor zile, evident dup Sf. Ilie, care aduc foc si arsit, incendii. n trecut, au fost incendii mari n aceste zile, de aceea oamenii tineau unele dintre aceste srbtori ndeosebi cele ale cror patroni sunt aspri si nenduplecati si nu lucrau. Se zice, prin unele prti ale Moldovei, c Oprlia, aceast divinitate mitic, rzbuntoare, transformat n sfnt crestin, era n legtur cu zeul focului si al soarelui, ce arde case, stogurile de paie, cerealele, ocoale de vite, pietrele n ap si chiar pe cei ce ndrznesc s lucreze de ziua lui. De astfel pentru generatiile vechi, dar si pentru tineri, mai ales pentru cei care triesc n mediul rural, srbtoarea Foca sau Oprlia face parte din categoria zilelor de peste an care se bucur de o mare atentie si cinstire din partea credinciosilor. Legat de aceast srbtoare este surprinztor faptul c cei care o tin, nestiind, ce-i de fapt cu acest sfnt, cunosc foarte bine semnificatia srbtorii, care cade pe 23 iulie, ce trebuie s fac dar mai ales s nu fac n aceast zi. Se spune c Sfntul Foca ar fi fost un crestin ce tria n apropiere de portul turcesc Sinope, n timpul mpratului Traian. Era cunoscut ca un priceput grdinar, care druia mereu sracilor roadele pmntului su. Fiind crestin, a fost prins si dus la judecat naintea prefectului cettii, African. Cnd a nceput African a huli pe Hristos si a face ru sfntului, s-a produs un cutremur; cznd, acesta mpreun cu slujitorii lui, au rmas pe jos, fr suflare. Dar l-a nviat sfntul, nduplecat de femeia acestuia. Dup aceea l-au dus la mpratul Traian si, mrturisind pe Hristos, Sf. Foca a fost chinuit cu cruzime, fiind n cele din urm aruncat ntr-o baie fierbinte, unde, rugndu-se, el si-a dat sufletul lui Dumnezeu. Pentru tranul romn nu era usoar respectarea interdictiilor ce se impun de Oprlia. E vremea cnd se munceste de la rsritul pn la apusul soarelui: se merge la seceris, se scoate ceapa si usturoiul din straturi pentru a nu ncolti, se pregtesc podurile si hambarele pentru a depozita recoltele, se seamn pentru a doua oar varza si spanacul, se sap viile si se curt buruienele, ca s un se strice strugurii si multe alte trebi ce nu sufer amnare. n unele zone, stenii chiar se opresc din lucru trei zile pe 20, 21, 22 n credinta c, cei trei sfintii, Ilie, Ilie Plie si Foca iar pedepsi aspru. n unele zone ale trii se lucreaz pn la amiaz. Credinta popular spune c Sf. Foca este un sfnt care are putere asupra focului. „Oprlia”, o continuare a srbtorii „Prliilor”, provoac incendii si arsuri pe corp dac nu i se prznuieste ziua. n calendarul popular, ziua sfntului Foca, patronul arsitei si al incendiilor devastatoare ale cmpurilor, provocate de fulgere sau prin combustie spontan, se celebra o dat cu cea a Mariei Magdalena, la 22 iulie. Multi dintre oamenii care au ndrznit a lucra n aceast zi au si ptimit cte un caz greu n familie. Astfel se spune c un om care a semnat fn pe livezi s-au pomenit cu un vnt cald si au si ars fnul adunat. „Se spune c, odat, un svab a fcut cpite n ajun de Sf. Foca, iar n ziua de Foca s-a dus s mai strng din ceea ce-i mai rmsese. Deodat, vede c i se aprind cpitele de fn, iar el, cu cciula n mn, ncepu a alerga de colo pn colo si a striga: Domnule Foco, domnule Foco, pe acelea nu le arde, c-s fcute de ieri, si numai acestea-s fcute de azi! Si cum alerga el si-si fcea cruce, s-a minunat cnd a vzut c ntr-adevr n-au ars dect cpitele fcute n ziua de Foca, iar cele fcute din ajun au rmas neatinse”. Oprlia se tine ca s fereasc recoltele de opreal. Femeile nu torc, pentru c li s-ar aprinde caierul n furc. Nu se gtea nimic la foc; nu se aprindea nici mcar un fir de pai iar brbatii nu ndrzneau nici s fumeze. n popor se spune c din pinea coapt n cuptor n aceast zi ar curge snge. Stenii cred c, fiind mbrcati n cmas lucrat n aceast zi, va fi trsnit sau se va aprinde pe el. Se mai tine si pentru friguri, grindin si s nu le trsneasc vitele. Nici nu se scald n ru oamenii n aceast zi, spre a nu se mbolnvi. n zilele noastre srbtoarea Sf. Foca o tin mai mult cei ce lucreaz la puturi petrolifere si cu materiale inflamabile. n aceast zi se culege sovrful, pe care gospodinele l folosesc la vopsitul lnii si a firelor de cnep. Exist credinta, c dac sovrful se va culege n aceast zi, vopseaua fcut din el va avea culoarea rosie ca focul. La multi ani tuturor ce poarta numele sfntului!
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului romn”, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997; – Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romnesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Talos – „Gndirea magico-religioas la romni”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romnesti”, Editura Humanitas, 1998; – Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II”, Editura Cartea de Buzunar, 2006; – Romulus Vulcnescu – „Mitologie Romn”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; – Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001; – Tony Brill – „Legendele romnilor”, vol. I, Legendele cosmosului, Editura Grai si suflet – Cultura national”, Bucuresti, 1994l – Tudor Pamfile – „Mitologia romn”, Editura ALL, Bucuresti, 1997; – „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
