TRADITII DE CIRCOVII DE VAR� SAU CIRCOVII MARINEI

Circovii de var� sau Circovii Marinei sunt serbati �n unele zone ale t�rii pe 15, 16, 17 sau �n altele pe 16, 17, 18 iulie. Circovii se mai numesc Goresniti si, �n aceste trei zile, s�tenii nu str�ng gr�mezi de gr�u si f�n, pentru a pre�nt�mpina aprinderea lor de la tr�snet.

Circovii sunt v�zuti ca niste fiinte malefice, puternic demonizate ce ii tortureaz� cu boli si durere pe cei care le cad in maini. Sunt perceputi ca un mic sobor de sfinti, fiecare cu propria personalitate, desi izolat, pot fi considerati slugi ai sfintei Marina, mai r�zbun�tori decat ea, care, cumulandu-si eforturile, instituie un regim sever unei perioade mai mari din calendarul popular (ciclul de trei zile). Circovii sunt un exemplu semnificativ pentru caracterul compozit al s�rb�torii, care practic copiaz� modele mitologice diferite. Ei sunt p�zitorii si ingrijitorii de hran� ai fiarelor s�lbatice si, impreun� cu Filipii, mai mari peste fiarele s�lbatice cunosc mai multe perioade de activizare, in care pr�d�torul suprem este lupul. Astfel c� prin zone diferite ale t�rii se serbeaz� chiar si trei randuri de Circovi: trei zile vara, trei toamna si trei iarna. �n prima zi se serbeaz� sfintii Chiric si Iulita, ii zic Ciurica. Altii zic la cel din urm�, care e schiop, Ciric� Schiopul. La 17 iulie este Circovul cel mai mare, Mucenita Marina, socotit� sora lui Sf. Ilie Marina, Ciurica si Sf. Ilie au fiecare cate trei Circovi. Ciurica prima zi din cei trei Circovi ai Marinei (15-17), in care isi fac simtit� prezenta zeit�ti feminine deosebit de puternice, care sanctioneaz� sever orice r�t�cire de la s�rb�toare fiind in credinta popular� o divinitate r�zbun�toare, care „ciuruia” in b�taie pe cei ce lucrau in ziua ei. Primul dintre Circovi este el insusi o figur� compozit� – Ciurica (din Chiric si Iulita) cunoscut si sub numele de Chiric� Schiopul si constituie o figur� aparte in calendarul popular. Pus� in leg�tur� cu b�taia (se face frecvent trimitere la expresia a ciurui pe cineva in b�taie), Ciurica este de fapt patroana unei infr�tiri femi – nine extrem de puternice, care conferea initiatelor forta necesar� pentru a lupta cu armele b�rbatilor intr-o societate mascu – lin�, ce a inlocuit vechea societate matri – arhal�. Aici nu era vorba numai de „a pl�ti politele” b�rbatilor in aceast� zi din an, in care femeile erau considerate a fi mai puternice decat b�rbatul, ci se avea in vedere dobandirea, pe cale magic�, a unui suport redutabil, a unui instrument de putere (avem in vedere testul demonic, care este obtinut, acum in conditii extreme, iar la Ropotini, in cadru ritual, in urma „baterii”, a „c�lc�rii in picioare”, a „inju – g�rii” diavolului, simbolizat de lutul c�lcat in picioare de c�tre femeile parti cipante la ritual). Ca si in alte cazuri, necunoasterea datei exacte a zilei in care era serbat� divi – nitatea face posibil� expli catia inferio rit�tii fizice a femeii. Se povesteste c� inainte cu dou� zile de Marina, pe Ciurica au au torturat-o Circovii prin roate si cercuri. Aceast� sfant� a b�tut pe dracu-n cap, cu ciomagul si cu un ciocan, cand a vrut s� toace. Cine va fi b�tut in aceast� zi, tot anul va fi ciu – ruit. Ciurica ii ap�r� pe cei slabi de b�taia celor puternici. Ciurica este o zi a femeilor, o zi in care au dreptul s�-si chelf�neasc� b�rbatii, in care ele au superioritate asupra b�rbatilor, in care sunt st�pane pe b�rbatii lor, le pot porunci si, in caz de nesu pu – nere, chiar ii „altoiesc”. Credinta popular� sustine ideea c� dac� femeia isi „tarnu – ieste” b�rbatul in aceast� zi, tot anul il va domina. �n aceast� zi b�rbatii mai pleac� de-acas�, de team� ca nu cumva nevasta s�- l mangaie cu cociorva pe spinare din lucru de nimic. O femeie povestea c� pan� a nu tine aceast� s�rb�toare, in toate zilele era „sc�rm�nat�” de c�tre b�rbat. �ndat� ce a inceput a o tine, b�rbatul nici „carc” nu mai zice. �n aceast� zi se zice c� b�rbatilor li se interzice a-si bat� nevestele. De aici a mai iesit vorba: „le-a venit si lor ziua b�t�ii”. Ciurica se crede c-a fost o femeie foarte rea, care-si b�tea b�rbatul. Oamenii serbeaz� in aceast� zi pe Chiric mai mult de fric�, c�ci, zic ei, Chiric, cand s-a f�cut sfant, impreun� cu mam�-sa, Iulita, era numai de trei ani si era si schiop. �n intelepciunea popular� se spune c� „S� te fereasc� Dumnezeu de b�taia chiorului, de dragostea schiopului, ori de omul insemnat”. Circovii – cu dou� zile inainte de Marina, se tine de femei, c�ci e r�u de lovituri si de boli. Celui intampinat de Circovi rar se intampl� s�-i mai treac�. Circovii sunt ajutoarele de n�dejde ale Sfintei Marina. S�rb�toarea Ciurica se tine numai de c�tre femei, pentru a le ajuta cu ce ar voi contra b�rbatilor. �n aceast� zi femeile ciuruie boabe de porumb prin curte si s�-i ia de p�r si s�-i bat� pe b�rbati, pentru a le merge bine tot anul si s� fie ap�rate de scranteli si v�t�m�turi de picioare. Se tine totodat� si pentru sporul casei, nu lucreaz� absolut nimic s� nu le ciric�ie gura cand vorbesc, nu se taie unghiile si nu se piapt� – n�, nu scoate gunoiul din cas�, nu se spal� rufe, nu imprumut� foc, c�ci e o zi cu pri – mejdie rea de boal�, de pagub�, pro tejaz� p�s�rile contra bolilor si vitele contra lupilor. Credinta popular� spune c� femeile ce vor lucra de Ciurica, tot anul vor fi „ciufulite” de b�rbati. Femeile se p�zesc s� fie b�tute sau chiar s� le pun� mana-n cap, altfel tot anul vor fi b�tute sau ciuruite iar dac� se ceart� femeia cu b�rbatul, se vor certa tot anul. Oamenii se feresc s� se certe, ca s� nu le mearg� asa tot anul. Ciurica e rea de cium�, de bube si de v�rsatul de vant.

�n 16 iulie se serbeaza Circovii de vara, Cercurile Marinii sau Miezul verii.

Cea de-a doua zi a Circovilor este Sf. Sfintit Mucenic Antinoghen si cei 10 ucenici ai lui. Se vorbeste c� pe vremea lui Diocletian, p�ganul imp�rat al Romei, era cumplit� prigonire contra crestinilor. Un om, mai marele ostilor, apropiindu-se de marele muncitor, a zis: „St�pane, aici este un b�rbat cu numele Antinoghen, episcop crestinesc, care intoarce prea multi de la credinta sa si petrece in satul Pidaton”. Atunci ighemonul a trimis indat� ostasi s�- l prind� si s�-l ucid�. �n satul acela fiind o m�n�stire mic�, sfantul Antinoghen se odihneste vesnic impreun� cu zece ucenici ai s�i. �n zonele in care agricultura reprezent� ocupatia principal�, accentul cade de pe acest adversar pe dezl�ntuirea stihiilor cerului sub forma grindinii nimicitoare. Cine se p�zeste de a lucra in Circovi, boalele nu-l strang tare in cercuri. Nu in ultimul rand, prin metafora cercurilor cu care Circovii ii cuprind pe oameni, avem de-a face cu o s�rb�toare in care obiectivul principal era ferirea de boli de tot felul. Ast�zi este voie de a se scoate ceapa si usturoiul din straturi c�ci dac� vor mai fi l�sate vor incolti si se vor strica.

17 iulie Sf�nta Mare Mucenita Marina.

Sf. Mare Mucenit� Marina fecioara de doisprezece ani, a auzit de la un oarecare om al lui Dumnezeu cuvantul cel despre Iisus Hristos, Adev�ratul Dumnezeu, cum s-a intrupat de la Duhul Sfant in pantecele Prea Sfintei Fecioare si cum s-a n�scut dintr-insa, p�zindu-i fecioria nestricat�. Cum a f�cut multe minuni si a p�timit de voie pentru mantuirea oamenilor, a murit, a inviat, s-a in�ltat la cer si a g�tit celor ce cred in El si-l iubesc viata f�r� de sfarsit, slava si imp�r�tia cea vesnic�. Sfanta mare mucenit� Marina cea bun� de intelegere, auzind acestea, a crezut in Hristos. Ea dorea ca s�-si verse sangele s�u pentru Hristos, si cu el s� se boteze, ca cu o sc�ld�toare a botezului, precum a auzit c� multi din sfintii mucenici s-au botezat. Marina (a treia zi a Circovilor) este serbat� cu strictete, deoarece efectele inc�lc�rii zilei sfintei erau numeroase: traditia popular� spune c� pe cine loveste in aceast� zi, nu se mai scoal� (provoac� boli de lung� durat�, lovituri, c�z�turi); poate incendia recoltele sau poate atrage lupii asupra turmelor. Este o zi bun� pentru asigurarea remediilor magice. Ca si in cazul Ciuric�i, reminiscente ale tabuurilor specifice pot fi observate si in cazul acestei zile, in care de asemenea activau infr�tirile feminine, probabil pe intreaga perioad� de trei zile (de multe ori s�tenii nu stiau in ce zi cade si tin trei zile, doar s-o nimeri una). Gospodinele au observat de-a lungul anilor dac� aceast� zi le este prielnic� sau nu. Oricum traditia popular� spune c� numeroase femei au fost pedepsite ca nu au tinut aceast� suit� de s�rb�tori. Marina o serbeaz� femeile ca s� le mearg� b�rbatilor bine la orice lucru, iar fetele o serbeaz� pentru dragoste, s� aib� lipici. �n aceast� zi femeile numite Marina (Maria) lipesc carpe la p�tule si afum� cu ele cand se imboln�vesc. Se aprinde o lumanare la biseric�, care-i bun� pentru boli. Aceast� s�rb�toare este si un ritual de initiere cum se poate vedea si din restrangerea sferei de interes, mai ales la femeile in varst� ce tr�iesc in zona rural�. �n acest ritual, efectele initierii cap�t� aceleasi calit�ti ai celui de insur�tire. B�rbatii, cat si femeile, fac leg�tur� intre ei, ca s� fie frati de cruce pan� la moarte, si se numesc intre ei frati, iar femeile surate. Cele dou� femei sau cei doi b�rbati care voiesc a se uni cump�r� fiecare cate ceva pentru mancare (paine, zah�r, vin) si se duc la un loc unde isi dau unul altuia ce are si, in timpul cand spun: „S� fim frate pan� la zi de moarte”, si de atunci isi zic numai frate si sor�. Astfel se obtineau remedii magice prin schimbul intre membrele fr�tiei a instrumentelor magice, cum ar fi pelinul, dar si asigurarea st�rii de s�n�tate a femeilor si fetelor. Unele din s�tence isi dau una alteia cate o leg�tur� de pelin si cate o g�in�, zicand c� s-au prins surate. �n aceast� zi femeile ce au fost prinse surate isi trimit una alteia cate o puic�, cate o m�tur� de pelin, cate o can� sau b�rdac. Se dau de poman� m�turi de pelin, cules atunci, cu un pui de g�in�, vin, ou� fierte, castraveti cruzi, mere dulci, turte, covrigi, colaci, porumbi verzi din camp, impreun� cu luman�ri pentru grija sufle – telor celor r�posati, c�ci atunci incep a se face porumbii buni de fiert sau fript pe c�rbuni numai la femei si copii; puii dau de poman�, mai ales cei ce au copii bolnavi de epilepsie (boal� rea, boala copiilor) ca s� scape de ea, iar ceilalti ca s� fie feriti de ea si de orice ceas r�u cu s�get�tur�, de poceal�, de ameteal�, de diverse boli mai grele. Puii se transmit in continuare, f�r� a spune de unde provin, de team� de a nu transmite boala si totodat� de a avea noroc la p�s�ri. Nu se m�tur� cu m�tura de pelin pan� la s�rb�toarea Sf. Marina. Numai de la Marina se incepe m�turatul cu pelin. Pe unde se m�tur� cu ele, puricii mor din cauza am�r�ciunii l�sate de plante. Cred c� g�ina racaie si descurc� drumurile, si cu m�tura m�tur� c�ile c�tre rai. Totodat� se mai practica pomana, ofranda in alimente adus� divinit�tii insotit� de o s�pt�man� de post, pentru c� infrange r�utatea, ferind pe oameni de ispit�. Unele femei dau de poman�, pentru c� se crede c� Sf. Marina adesea repet�: Marina n-are sl�nin�, Marina n-are f�in�, „Cutare” are de toate, D�-i si ei, dac� se poate; „Cutare” are prea multe, D�-i si ei ca s�-ti ajute. Sf. Marina ar fi fost sora mai mare a Sf. Ilie si rud� bun� cu Sf. Foca. Ea insp�i mant� pe draci alungandu-i din preajma oamenilor, acolo unde le este locul. Marina si Catarina au fost dou� fete foarte fru moase. Diavolul a incercat s� le ispiteasc�, dar n-a reusit. El le-a inchis intr-o temnit�, s-a pref�cut in sarpe ca s� le sperie, iar din sarpe s-a f�cut ied. Sf. Marina nu s-a speriat, ci a prins iedul de barb� si, cu un ciocan, a inceput s�-l bat�, pan� a fugit. Marina a fugit dup� el, a prins pe dracul, ducandu-se s� toace la biseric�, ia luat ciocanele de toac� si l-a b�tut cu ele pan� l-a l�sat aproape mort, umplandu-l de sange. Sf. Marina e zugr�vit� dup� usa de la biseric� tinand pe dracul de corn (chip de capr�) si chinuindu-l, lovindu-l cu str�s nicie. Nu se lucreaz� in aceast� zi deoarece Sf. Marina va pedepsi pe cei ce nu-i tin s�rb�toarea cum a chinuit si lovit pe demonul prins. Cel ce n-a s�rb�torit pe Sf. Marina se spune c�-i d� drumul necuratului de unde e legat, iar omul are vedenii si halucinatii si se trezeste pocit la fat�. Marina e o sfant� cu hachite: prea bun� cu unii si foarte aspr� cu altii. Unora le prinde bine si-i ajut� chiar atunci cand acestia muncesc in ziua ei, altora le face r�u. Sf. Marina este serbat� s� nu fie m�riniti, adic� pentru a nu c�p�ta o boal� r�ut�cioas� de pantece sau diferite bube. Marinul este un fel de bot in pantece, care nu mai are leac sau de care se scap� foarte greu. Femeile adun� m�rar si, cand cineva cade bolnav, il piseaz�, il amestec� cu vin rosu si, bandu-l, botul se sf�ram�, iar bolnavul se face bine. Marina se tine pen – tru s�n�tatea femeilor si a fetelor, pentru usurarea nasterilor. O tin femeile ins�r ci – nate, s� nu fac� copii monstri. Marina se serbeaz� crezandu-se c� ciorile ar g�uri pepenii si leguminoasele. �n calendarul popular cum este timpul la Sf. Marina, asa va fi toat� toamna. Se imparte si panz� pentru c�m�si. Se fac cl�ci de cosit ierburile si se culege pelin, din care se face ap� bun� folositoare fetelor mari pentru sp�lat si subtiat pielea obrazului. Se fac testuri pentru copt painea. �n seara acestei zile se asteapt� cantatul cicoarelor, mici insecte de camp ce ar prevesti o toamn� lung�, imbelsu gat�.

Dan Horgan