Piata neagrã a tigaretelor a avut o evolutie fluctuantã în primele cinci luni din 2016: 16,9% în mai, în crestere fatã de 14,6% în martie si în usoarã scãdere fatã de ianuarie 2016 (17,8%), conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Procentul de 16,9% continuã sã depãseascã media de 16% din 2015, precum si cea a ultimilor cinci ani, de circa 15%.
„Si in mai 2016, regiunea nord-est continuã sã fie cea mai afectatã de comertul ilegal cu tigarete, cu o cotã a pietei negre care bate recordul ultimilor sapte ani, depãsind 50%! Regiunile sud-vest si vest detin, de asemenea, cote importante (26%, respectiv 25%). Din punct de vedere al provenientei, ponderea „cheap whites”, se aflã in crestere (plus 3,8 p.p. fatã de martie) si continuã sã detinã cea mai mare cotã (57,4%) din totalul pietei negre. Produsele provenite din Moldova se aflã in scãdere (minus 4,5 p.p. fatã de martie, panã la 14,7%), iar Ucraina si Serbia se mentin la nivel relativ constant (20,4%, respectiv 3,4%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research. „Piata neagrã e fluctuantã, intrun an electoral plin de incertitudini legislative. Transpunerea mult intarziatã a Directivei tutunului in legislatia nationalã este abordatã pompieristic. Desi stia de doi ani ce are de fãcut, Guvernul a trimis proiectul la Parlament abia in martie, acesta fiind deocamdatã adoptat de Senat si urmand sã fie aprobat de Camera Deputatilor in sesiunea de toamnã. În paralel, Guvernul a venit si cu un proiect de Ordonantã de urgentã, cu un text similar, desi procedura dublãrii procesului de reglementare este abuzivã si neconstitutionalã. Deocamdatã, nu stim exact ce si cand va fi adoptat, dar se doreste modificarea productiei si schimbarea ambalajelor peste noapte. Producãtorii sunt in situatia cetãteanului turmentat: ßnoi ce ambalaje comandãm pentru luna august?” – iatã o intrebare simplã, la care autoritãtile nu sunt in mãsurã sã rãspundã. Oricum, cadrul legislativ nu va deveni mai clar sau mai predictibil nici dupã adoptarea unuia sau altuia dintre proiectele de acte normative, dat fiind cã ambele prevãd posibilitatea introducerii ulterioare a pachetelor standardizate prin ordin de ministru, care sã modifice legea. Alti bani, altã distractie. Toate aceste incertitudini creeazã prejudicii agentilor economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, bugetului de stat, care inregistreazã fluctuatii la incasãrile din acciza la tigarete, precum si autoritãtilor de aplicare a legii, confruntate cu valuri de contrabandã in regiunile traditional vulnerabile, nord-est si vest, dar si in sud, unde sau inregistrat capturi mari de tigarete, intrate prin Bulgaria. Tergiversarea reglementãrilor, sicanele si presiunile asupra unui sector care contribuie cu 2% din PIB s-au cronicizat si deja nu mai par a fi doar rodul nepriceperii sau neglijentei, ci al relei vointe, al unei abordãri politice sistematice”, a declarat Gilda Lazãr, Director Corpo – rate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria. „Avem un an electoral corelat cu schimbãri legislative majore pentru industria tutunului, care se deruleazã cu dificultate. Sunt factori care pot determina o evolutie imprevizibilã a comertului ilicit la nivel national. Reamintim cã in acest moment una din sase tigarete vandute in Romania provine de pe piata neagrã, iar fiecare procent din cota comertului ilegal, inseamna 40 milioane euro pierdute de bugetul de stat, anual. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul cã traficul ilicit cu tigãri este incurajat de contextul economic defavorabil din anumite regiuni ale Romaniei. În lipsa unor alternative economice viabile, contrabanda cu tigãri oferã perspectiva unor castiguri facile imediate, incurajate de diferentele mari de pret pentru produsele din tutun din tãrile non-UE vecine Romaniei. În acest context, Romania are un rol cheie in a-si proteja nu doar propriile interese, ci si pe cele ale Uniunii Europene in ceea ce priveste combaterea comertului ilegal cu produse din tutun. De aceea, credem cã se impune gãsirea unor solutii legislative care, pe de o parte, sã sustinã fabricarea si comercializarea produselor legale, iar pe de altã parte, sã descurajeze fenomenul in crestere al contrabandei cu produse din tutun”,a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania. „Comertul ilegal cu tigarete se situeazã in continuare la un nivel ridicat comparativ cu media de 10% din Uniunea Europeanã si continuã sã distorsioneze semnificativ buna functionare a pietei legale. Contrabanda este un fenomen global. Din aceastã perspectivã, Romania, pozitionatã la intersectia marilor rute comerciale din Orientul Mijlociu si Asia, are un rol major. Suntem atat o tarã de destinatie, cat si una de tranzit cãtre zona vest-europeanã. Din estimãrile noastre, pierderile la bugetul de stat cauzate de activitãtile de comert ilicit cu tigarete sunt de aproximativ 500-600 miloane de euro pe an. Prejudicii care ar putea creste. Anul 2016 este un an al schimbãrilor politice, dar si de adaptare pentru industria tutunului la legislatia localã care va transpune Directiva tutunului. Aceasta in conditiile in care confuzia e sporitã de existenta a douã proiecte de acte normative pe aceeasi temã, unul initiat de Guvern, si altul aflat in dezbaterea Camerei Deputatilor. În plus, ambele proiecte permit Ministerului Sãnãtãtii sã modifice ulterior, in mod radical, design-ul pachetelor. Din experienta noastrã, lipsa de predictibilitate si incertitu – dinile legislative impulsioneazã cresterea acceleratã a comertului ilegal, situatie cu care Romania s-a mai confruntat in trecut. În 2010, din cauza unor politici fiscale abrupte si impredictibile, contrabanda a ajuns sã depãseascã mai mult de o treime din piatã, iar pierderile anualizate au ajuns la circa un miliard de euro!”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania. „Cu toate cã autoritãtile depun eforturi sustinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pietei negre, este nevoie de predictibilitate, stabilitate, transparentã si dialog constructiv, in ceea ce priveste cadrul de reglementare. Mã refer aici la transpunerea Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranzitie pentru productie, cu respectarea termenului de ßpiatã curatã” (20 mai 2017) ar reprezenta o solutie atat in beneficiul producãtorilor legali, cat si in cel al bugetului de stat. De asemenea, sunt necesare mai multe schimbãri legislative, pe care industria tutunului impreunã cu autoritãtile de aplicare a legii le solicitã de ani de zile. Astfel, pe langã reglementarea unitarã, pe criteriu cantitativ, a infractiunilor de evaziune fiscalã si de contrabandã cu tigarete, este necesarã clarificarea situatiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria si Bulgaria, precum si stabilirea unor atributii specifice pentru politia localã si jandarmerie, intrucat comertul ilegal cu tigarete se desfãsoarã in zona de competentã a acestora – piete, oboare, statii de metrou”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania. Doar in decurs de douã zile, la finele lunii iunie, au fost realizate capturi uriase. Politistii din Ilfov au depistat in trafic, in localitatea Buftea, un TIR incãrcat cu douã milioane de pachete de tigarete, provenite din Republica Moldova. Peste 250.000 de pachete au fost depistate de Politia de Frontierã pe raza judetului Dolj, intr-un autocamion incãrcat cu role de hartie. Marii producãtori de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeanã pentru combaterea comertului ilegal cu produse din tutun si sustin instituirea, din sumele alocate Romaniei ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de pre – miere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite in lupta impotriva contrabandei cu tigarete. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al Romaniei, dupã sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, insemnand accize, TVA, taxe si contributii. Suma reprezintã aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
