Cum lu�m startul spre banii europeni?

La doi ani de la lansarea exercitiului de finantare 2014 – 2020, putine programe au fost lansate si chiar si mai putine linii de finantare au fost accesate, �ndeosebi pentru implementarea strategiilor.

Atat institutiile publice cat si institutiile neguvernamentale s-au echipat cu strategii si draft-uri de fise de proiect pentru o bun� absorbtie a banilor europeni. Conform Acordului de Parteneriat al Romaniei, pentru perioada 2014 – 2020, tara noastr� are alocate aproximativ 33 miliarde euro. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, in exercitiul de finantare 2007 – 2013, Romaniei i s-au alocat pentru programe operationale 19.057.658.140 euro, rata efectiv� de absorbtie fiind, la 30 iunie 2016, de 68,47%. De mai bine de un an, institutiile publice – care vor fi autorit�ti de management in cadrul proiectelor finantate din fonduri nerambursabile – lanseaz� dezbateri si strategii privind ghidurile de finantare, programe si linii pe care doresc s� mearg� pentru absorbtia fondurilor ce ne sunt repartizate in exercitiul 2014 – 2020. La nivel central s-au intocmit strategii nationale, o serie de ministere au si lansat primele linii de finantare, urmand s� se pronunte in privinta eligibilit�tii aplicantilor care, in cele mai multe situatii, sunt exponenti ai societ�tii civile, asociatii care acceseaz� bani pentru comunit�tile mici, prin asa numitele Grupuri de Actiune Local� (GAL). De cealalt� parte, ONG-urile sustin c� au expertiz� in domeniu. „�n privinta acces�rii fondurilor nerambursabile, societatea civil� este mult mai bine preg�tit� decat institutiile publice. Provoc�rile permanente cu care se confrunt� societatea civil� din cauza mai multor factori, de la cei de natur� financiar�, la cei de natur� legislativ�, dau valoare acesteia. Oamenii din ONG-uri sau luptat pentru supravietuire, in timp ce banul public a f�cut ca oamenii din institutiile publice s� supravietuieasc� in virtutea inertiei”, a declarat Mariana Batc�, vicepresedinte al Asociatiei Pro Democratia, pentru MEDIAFAX. Potrivit acesteia, „in ONG-uri g�sesti oameni preg�titi s� infrunte provoc�rile acces�rii fondurilor nerambursabile, oameni care cunosc mecanismele de finantare dar care intampin� greut�ti datorit� incompetentei si nepotismului promovate in sistemul public”. „Lipsa unui management public profesionist, cu proceduri clare, aplicate intr-un mod responsabil de c�tre oamenii din institutiile publice si modific�ri legislative cel mai adesea f�r� studii de impact sunt alte probleme intampinate in accesarea acestor fonduri. Realizarea unor strategii locale de dezvoltare cu copy si paste, de c�tre firme de consultant� afiliate politic, nu au cum s� conduc� la schimb�ri reale in comunit�tile din Romania”, a ad�ugat Mariana Batc�. Sursa mai sus citat� a mai ar�tat c� in noile programe cu finantare european� 2014-2020 sunt linii cu procent zero pentru confinatare din partea ONGurilor, „asa cum este normal in contextul actual”. Cat despre modalit�tile prin care ONG-urile erau nevoite s� fac� rost de bani pentru cofinantarea proiectelor „cum s� asigure cofinantarea o organizatie non-profit, cum s� strang� aceasta bani din donatii si sponsoriz�ri in urma unor campanii de fundraising, intro societate in care nu exist� excedent financiar in bugetul personal sau in bugetul firmelor?! Eu consider c� parteneriatele dezvoltate in accesarea acestor fonduri nerambursabile, intre institutiile publice si cele private, vor fi motorul programului, iar ONG-urile vor fi pedala de acceleratie”, a ad�ugat Mariana Batc�, vicepresedinte al Asociatiei Pro Democratia. Potrivit site-urilor institutiilor publice, principalele directii strategice ale autorit�tilor sunt infrastructura, mediul si urbanismul, economia, educatia, s�n�tatea, cultura, sportul, turismul, siguranta cet�teanului, urbanismul si societatea civil�. Primele linii de finantare din Romania au fost deschise, la inceputul lunii iulie, prin Ministerul Agriculturii si Dezvolt�rii Rurale (MADR) si se adreseaz� GAL-urilor care reprezint� comunit�tile rurale si urbane mici, pentru dezvoltarea strategiilor durabile. Potrivit Raportului de Evaluare a Strategiilor de Dezvoltare Local�, au intrat in etapa de evaluare mai multe GAL-uri din tar�.