Afectiunile si bolile cele mai frecvente n timpul iernii sunt rceala, gripa, laringita si degerturile. Dac nu sunt tratate la timp si corect, aceste boli pot avea complicatii grave. De aceea, este bine s ne protejm organismul si s ne tratm de la primele simptome. Bine de stiut c cele mai multe dintre bolile specifice anotimpului rece pot fi prevenite prin simpla ntrire a sistemului imunitar, purtarea hainelor groase si evitarea buturilor reci.
Este cea mai cunoscut si mai comun boal, ale crei semne sunt recunoscute cu usurint de fiecare. Ea se manifest prin: dureri de gat sau inrosirea acestuia, dureri de cap si febr, infundarea nasului sau scurgerea de secretii nazale, strnut, respiratie dificil pe nas si uneori febr. Ele apar la 2-3 zile de la infectie si dureaz intre 2 si 14 zile, peste dou treimi din bolnavi vindecandu-se in cel mult o sptman. n cazul in care simptomele persist mai mult de dou sptmani, inseamn c aceasta este mai mult decat consecint unei rceli. Astfel, ea poate fi consecinta unei alergii. Desi exist peste 200 de virusuri diferite care produc rceal, un procent de 30-50% dintre cazurile de rceal sunt produse de virusuri neidentificate. Prezenta polipilor nazali, a alergiilor care afecteaz mucoasa nazal si a stresului prelungit cresc riscul producerii rcelii. Rceala se manifest prin dureri de gat sau inrosirea acestuia, dureri de cap, febr, infundarea nasului sau scurgerea de secretii nazale, strnut, respiratie dificil pe nas. Rceala se poate complica sau asocia uneori cu o infectie bacterian a gatului (amigdalelor) sau a sinusurilor, aprand dureri faciale severe, la nivelul sinusurilor, febr mai ridicat, secretii de la nivelul gatului, eliminate prin tuse, situatie in care este nevoie de mai mult atentie medical. Mod de transmitere – Viroza respiratorie se transmite pe diferite cai, in functie de tipul virusului. Astfel, se poate transmite prin inhalarea picturilor suspendate in aer care se gsesc acolo de un timp indelungat; prin inhalarea particulelor relativ mari ale secretiilor respiratorii, care ajung in aer pentru scurt timp; prin contactul secretiilor respiratorii infectate cu pielea sau obiectele inconjurtoare, urmat de atingerea ochilor sau a nasului. Din cauza existentei unui numr foarte mare de virusuri si a faptului c fiecare virus contine propriul antigen, nu exist inc un vaccin care s combine toate antigenele existente si care s poat preveni rceal. Tratament – n cazurile necomplicate, este necesar doar tratamentul simptomatic: repaus la pat, aspirin si paracetamol pentru febr si pentru durerile de cap; aport crescut de lichide; gargar cu ap cald cu sare, vitamina C. Unele studii de actualitate au artat c folosirea exagerat de aspirin creste riscul aparitiei sindromului Reye. Sindromul Reye este o complicatie a gripei, care se caracterizeaz pin afectarea cu predilectie a ficatului si a creierului, putandu-se ajunge la com si uneori la moarte. Aparitia sindromului Reye este pus pe seama consumului de aspirin in timpului gripei. Sindromul Reye apare de obicei la copii si adolescenti. Pentru acest motiv, cel mai bine este evitarea consumului de aspirin in timpul gripei. Antibioticele nu sunt necesare, intrucat nu distrug virusurile, ele fiind utile doar in cazul unor complicatii bacteriene, ca sinuzita sau infectiile gatului. Gripa este o boal infectioas determinat de virusul gripal, care se manifest printr-o febr cu debut brusc si o durat de 4 -5 zile, cu cefalee si dureri musculare, catar respirator suprtor, care favorizeaz pneumonii si alte complicatii. Fiind tipul cel mai des intalnit de rceal, gripa este contagioas, aprand de obicei in epidemii. Manifestat prin forme variate (simple guturaiuri, rinofaringite, laringite, traheite, bronsite sau combinatii de tipul rinofaringit, larigo-traheo-bronsit, complicabile cu pneumonii, inflamarea alveolelor pulmonare), gripa nu are tratament specific. Gripa este cea mai important dintre virozele respiratorii, atat printr-o mare contagiozitate (generatoare de mari epidemii, extinse uneori la intregul glob), cat si prin gravitatea imbolnvirilor. Epidemiile de grip insotite de multe complicatii, in special pneumonii, sunt responsabile de excesul de mortalitate in anii epidemici. Virusul gripal are proprietatea de a-si schimba frecvent structura antige – nic, fcand s apar, la anumite intervale, tipuri diferite de virus gripal, care surprind populatia neimunizat impotriva noului tip epidemic. Virusul are trei serotipuri principale: A, B, si C. Serotipul A creeaz epidemii mari si are numeroase subtipuri si variante, care circul pe toat suprafata globului. Subtipurile circulante actuale sunt A/H3N2 si A/H1N1. Izvorul de infectie este omul. Sunt suspectate ins si unele animale, la care au fost izolate virusuri gripale (porcine, cabaline). Perioada de incubatie este scurt, de1-3 zile. Antibioticele nu au nici o eficacitate, decat in caz de complicatii (suprainfectii cu germeni). Tratamentul este similar cu cel utilizat in cazul traheitelor, bronsitelor – picturi dezinfectante in nas, gargar dezinfectant, tablete de faringosept, aspirin tamponat (3-4 tablete pe zi), contraindicat la copii si adolescenti, paracetamol (4-5 tablete pe zi), antinevralgice, antitu – sive, expectorante (sirop expecto – rant sau bromhexin), comprese calde, 2-3 tablete de vitamina C pe zi. Cand simptomele nu cedeaz in cel mult cateva zile sau se agraveaz, se va apela la medic, deoarece exist posibilitatea unor complicatii. Se recomand evitarea contactului cu personele bolnave, evitarea aglomeratiilor in perioade de epidemii, evitarea expunerii nerationale la frig si umezeal; vaccinarea antigripal. Simptomatologia: debut brusc, cu febr si frison, mialgii, cefalee, secretii nazale abundente, astenie intens, care oblig bolnavul s zac la pat. Febra dureaz 3-5 zile si este insotit de cefalee si dureri ale globilor oculari, dureri musculare, astenie intens, catar respirator (laringit, traheit, bronsit). Complicatiile pulmonare (pneumonii), angine, sinuzite, otite sunt frecvente. Boala las o imunitate specific, dar numai pentru tipul epidemic de virus in cauz. Tratamentul gripei simple se face la domiciliu, cu repaos in cas circa 7 zile, aspirin, algocalmin, paracetamol, siropuri de tuse, frectii. Antibioticele sunt fr efect in formele necomplicate. Formele severe de grip cu colaps, stare toxic, catar sufocant sau cu complicatii se interneaz la spital. Atentie mare trebuie acordat „persoanelor cu risc” (de a face forme grave): gravide, copii mici, btrani, bolnavi cronici (pulmonarii cardiaci, diabetici). Profilactic, exist vaccinuri antigripale, care trebuie fcute din timp (inainte de sezonul epidemic). Vaccinurile impotriva gripei reduc severitatea simptomelor si protejeaz impotriva complicatiilor care ar putea s apar. n plus, adoptarea unui mod de viat igienic, asigurarea unui aport constant de vitamine si minerale din fructe si legume, hidratarea si somnul suficient contribuie la tinerea sub control a virusului.
Laringita acuta
Este inflamatia acut a mucoasei laringiene favorizat de atmosfera poluat, expunerea la frig, umezeal, inhalarea unor vapori fierbinti sau substante toxice iritante, fumul de tutun, abuzul vocal (efort vocal prelungit), cauza determinant tinand alteori o infectie viral sau, mai rar, microbian. Se manifest prin rguseal, senzatie de uscciune si arsur in gat, intepturi la inghitit, tuse seac, uneori dureroas, iritativ, persistent. Dup o evolutie de cateva zile pan la o sptmana, fenomenele cedeaz, rguseala se diminueaz pan la disparitie. La profesionistii vocali (actori lirici sau dramatici, profesori, avocati, crainici) se recomand repaosul vocal obligatoriu si reluarea treptat a efortului vocal. Tratamentul – const in repaos vocal complet, in camera inclzit, aerul fiind umezit cu vapori de ap (prin introducerea unor surse de evaporare, cum ar fi un vas cu ap sau un prosop umed aplicat pe calorifer), regim alimentar usor, cu evitarea condimentelor, a buturilor alcoolice, alimentele fiind servite la temperatura camerei. Se interzice fumatul, se interzic pulverizarea de substante iritante, care agraveaz tulburrile mucoasei laringiene. Local se recomand instilatii nazale cu fedrocaina, oleu eudaliptolat sau oleu gomenolat 2%, de 3-4 ori pe zi, aerosoli cu antibiotice si hidrocortizon, antitermice (aspirin, piramidon), antitusive (codenal), vitamine. Aplicarea de comprese calde in jurul gatului poate fi, de asemenea, util. La copii, laringita acut imbrac uneori o form dramatic, cu tulburri respiratorii grave (copilul este agitat, respir zgomotos, cu greutate), cu asa-zisul cornaj (zgomotul produs de trecerea cu vitez a aerului prin lumenul stramtat al laringelui, datorit prezentei edemului din regiunea subglotica), mergand pan la asfixie – form de laringit subglotica edematoas. Crizele de spasm laringian ce apar cu ocazia acceselor de tuse, cu cianoza copilului sunt fenomene grave ce impun interventia rapid a medicului. Febra, paloarea, tahicardia, uneori pulsul filiform, alteori starea de prostratie, adinamia copilului epuizat ce lupt s inving obstacolul respirator laringian completeaz tabloul acestei laringite dramatice. Internarea de urgent a copilului in spital este obligatorie, antibioticele fiind asociate cu administrarea de preparate decortizon, sedative, antispastice, aerosoli, oxigen. La nevoie, intubatia orotraheala sau operatia de traheotomie sunt necesare pentru salvarea vietii copilului pan la cedarea leziunilor edematoase din zona subglotic.
Deger?turile
Degerturile sunt leziuni tisulare consecutive expunerii la temperaturi sczute (frig) intalnite de obicei in sezonul rece sau in cazul unor incidente turistice pe munte. De obicei, afecteaz extremittile: degetele de la maini sau picioare, nasul si urechile. n functie de profunzimea leziu – nilor provocate de inghet, degerturile se pot clasific in patru grade: – gradul I: leziuni superficiale, cand pielea este rosie, inflamat si poate apare o descuamare; – gradul II: cand afectarea e profund, pielea fiind rosie, inflamat si acoperit de flictene cu continut clar; – gradul III: edem important, pielea avand o culoare grialb struie, flictenele au continut hemoragic si poate apare necroz si gangren in cateva zile; – gradul IV: cand sunt afectati inclusiv muschii, tendoanele, oasele si apare necroz si gangren in cateva ore.
Primul ajutor
– se introduce victima intr-un mediu inclzit: dac este afar se aduce in cas; – se infsoar zonele degerate in haine groase sau pturi; – se poate introduce extremitatea degerat in ap cu o temperatura de 34-37 grade Celsius; – dac victima e constient si nu vars, i se pot oferi lichide calde (nu fierbinti); – se transporta victima la spital.
NU este recomandat:
– s se maseze zonele degerate; – s se expun la temperaturi crescute: calorifere, sobe, ap fierbinte etc.; – s se dea buturi alcoolice victimei.
