n calendarul crestin, dar si n cel popular, Postul Crciunului nsumeaz 40 de zile, marcate de o serie de interdictii alimentare si fizice. Ca fiecare post de peste an (Paste – Snpetru – Suntmrie), se ncepea cu ritualuri de purificare, ce pregtea individul n vederea respectrii rigorilor pn la Crciun. Prima etap a postului este dens, cu srbtori importante: Martinii de Toamn, Filipii, Vovidenia, Noaptea Strigoilor (Sf. Andrei), Sf. Nicoar (Sf. Nicolae) formeaz, n perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de nnoire a timpului, ce consemna obiceiuri si datini specifice cu trimiteri la un timp arhaic, probabil Anul Nou dacic. Pentru ca bucuria srbtorii s nu fie umbrit de post, Biserica a rnduit ca pe 21 noiembrie s fie dezlegare la peste.
Srbtoarea Intrrii Maicii Domnului n Biseric este celebrat n fiecare an, pe 21 noiembrie, cunoscut n popor sub denumirea de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, denumire ntlnit n Moldova, Muntenia si Oltenia. Numele de Vovidenie provine din slavon si nseamn ceea ce se face vzut. Srbtoarea corespunde n Calendarul popular cu celebrarea unei nprasnice divinitt i a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare. Este srb toarea celebrat att de crestinii ortodocsi, ct si romanocatolici, an de an, pe 21 noiembrie. Traditia Bisericii ne spune c, atunci cnd ngerul Gavriil i-a zis Anei c pntecul ei va rodi, ea a exclamat cu bucurie: Dac voi naste prunc, biat sau fat, l voi drui lui Dumnezeu spre a-L sluji toate zilele vietii sale! Astfel, dup ce Maria a mplinit trei ani, printii au dus-o n templu, ncredint nd-o preotilor. Apoi a asezat-o pe a treia treapt a altarului si copila a uitat de printii ei care s-au ntors acas uimiti si multumiti c Maria nu a privit napoi. Astfel, Fecioara a rmas n Templul Domnului timp de doisprezece ani, ca una care, nc nainte de z- mislire, fusese hrzit Domnului de ctre printii ei, pn la apropierea vestirii c n pntecul ei se zmisleste Fiul lui Dumnezeu. Ziua n care se prznuieste Intrarea Maicii Domnului n Biseric este cea mai nou srbtoare dedicat Fecioarei Maria, nscris n calendar din secolul VI, dup ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia lui Iustinian, o biseric numit Sfnta Maria cea Nou. Arhiereul Zaharia, cel ce avea s devin tatl lui Ioan naintemergtorul si Boteztorul Domnului, a ntmpinat Fecioara si a purtat-o prin cele mai tainice lcasuri ale Templului, binecuvntnd-o: Domnul a preamrit pe veci numele tu. La sfrsitul veacurlor El si va arta prin tine rscumprarea fiilor lui Israel. De Ovidenie se ntlneste iarna cu vara; intr iarna n var si este ziua n care ncepe iarna. Dup unii, acum este celebrat cel mai mare dintre Filipi si anume Filip cel schiop. Filip cel schiop era cel mai mare dintre cei trei frati si care rmnea mereu n urma celorlalti. Din pricina asta, era srbtorit ultimul, la 21 noiembrie, de Vovidenii. Acesta era cel mai tiran fat de animalele slbatice, mai cu osebire de lupi, ucigndu-i fr mil, fiind un bun ochitor. ntr-o zi, cinii (care de fapt erau lupi n toat regula) Smpetrului se plnser sfntului de acest tiran si cer a li se face dreptate. Si asa, ntr-o noapte, pogorndu-se sfntul din cer n mijlocul unei mari si lungi pustii, au nceput a ntreba pe lupii adunati ca frunza si ca iarba ce vor, si rspunser c un om cu numele de Filip cel Schiop a omort pe multi dintre ei si cer rzbunare. Mai cer a-i orndui pe fiecare ce trebuie s mnnce, si asa a nceput sfntul a le ursi, ca unul o capr, altul un bou, altul un miel si isprvindui pe toti, fiind hmesiti de foame. Si n momentul cnd trebuia ca sfntul s se nalte la cer, iar lighioanele a pleca dup prad, iac spre mirarea tuturor vede un lup schiop de-abia venind. l ntreb sfntul c de ce schiopteaz si n-a venit la timp, iar el rspunde c a fost lovit de Filip Schiopul si de-abia a scpat ntr-o vizuin. Bine, a grit sfntul Petru, si i spune c, deoarece lui nu are cei mai da c prad, i va da chiar pe Filip Schiopul, cel care l-a lovit, spre a-l mnca. Mare si grozav multumire fu pe toate lighioanele! Toate bune, sfntul se nalt la cer, lupii pleac dup prad, ns lupul cel schiop era tare trist, cum o s poat mnca el pe spaima lor. L-a pndit lupul cel schiop pe Filip pn cnd, ntr-o zi, l-a gsit culcat la umbra unui copac si l-a mncat din patru nghitituri. Srbtoarea Vovideniei este srbtoarea luminii, care sparge ntunericul iernii, al mortii, prag de iarn care anticipeaz capul de iarn, reper hibernal la 30 noiembrie, de Suntandrei. Srbtoarea paralel e consacrat, evident, tot lupului. Traditia popular spune c, de Obrejenie ca si la Crciun, se deschid cerurile, iar animalele ncep s vorbeasc. n aceast zi se priveghea la lumina unei lumnri ct un stat de om, modelat sub forma de toiag sau melc, o strachin cu ap de leac si colcel, mai ales pentru copiii morti nebotezati, necatii, mortii fr lumnare la cpti, cei morti n ntuneric. n zona Moldovei se mpart pomeni cu plcint cu bostan si lumnare alb. Lumnarea alb simbolizeaz puritatea Maicii Domnului. Se spune c aceste lumnri nu se vor stinge niciodat pe lumea cealalt. Este bine ca lumnrile si focul s ard toat noaptea. Apa privegheat din strachin era de mare ajutor pentru ochi, sntatea trupului si mpotriva ruttii omenesti. Tema central a legendelor mitologice consacrate acestei zile fiind vzul, vederea, prima aparitie, prima vedere – viziune – a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide, atrage dup sine numeroase practici magice apotropaice pentru a avea o bun vedere. n acest scop, unii oameni sfintesc n aceast zi cte un fuior, cu ajutorul cruia la nevoie se sterg pe ochi, cu ap. Simbolurile luminii sunt candela, lumnarea, soarele, focul. Traditia popular spune c n noaptea spre Vovidenie frumusetile cerului si flcrile albastre ale banilor ngropati sunt vzute numai de cei prea curati la suflet, cum ar fi ciobanii care nu au vzut la ochi femeie. Tot acum ncep s vad si descnttoarele satului, care ncep s-si acumuleze putere demonic. Prin intermediul unui mare numr de practici magice specifice, se fceau farmece, descntece, si se afla ursitul. n noaptea de Ovidenie, fetele merg la fntna din mijlocul satului si, la cntatul cocosului, aprindeau o lumnare neaprat alb si o puneau pe margine; lumina ce se reflecta n ap i arta ursitul. Seara e bun si pentru previziuni meteorologice. Dac n noaptea de Vovidenie cerul este nstelat si senin, anul care vine va fi secetos, iar dac-i moin (nu ger sau promoroac) anul va fi bun. Dac n aceast zi va fi senin, soare, atunci vara va fi secetoas, de va fi nor si liniste, peste an vor fi epidemii. Dac n aceast zi va fi senin, soare, atunci vara va fi secetoas; de va fi nor si liniste, peste an vor fi epidemii. Dac se ntmpl s ning la Ovedenie, va fi iarn grea. Cum va fi vremea n ziua de Ovidenie, asa va fi toat iarna. ntruct se credea c n aceast noapte strigoii circulau fr opreliste, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile usilor, cuptorul, vatra si icoana de vatr, care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protectia vitelor mpotriva animalelor slbatice se interzicea orice activitate legat de prelucrarea lnii si pieilor de animale. Femeile lucreaz doar pn la amiaz, de team s nu piar sporul n cas pentru anul care vine. De la Ovidenie pn la Sangiorz, femeilor nu le mai este ngduit s bat rufele la splat cu maiul, cci Maica Domnului nui mai poate scoate pe necati cu volocul ce-l face din fuiorul de la Boboteaz; cnd bat femeile cu maiul, cei necati mai afund cad. Tot n ziua de Vovidenie, copiii pun n vase cu ap crengi de mr. Tinute la lumin si cldur, ele nmuguresc si nfloresc, fiind folosite n noaptea de Anul Nou drept sorcove. n colindele romnesti se cnt, n plin iarn, despre florile dalbe, flori de mr, sau despre mrut, mrgritar. Ne ntrebm ce mr ar putea face n decembrie flori dalbe? De ce tocmai mr, de ce tocmai flori? Pentru c btrnii nostri stiau de la btrnii lor ca acea joard a Sfntului Nicolae trebuie s fie una de mr, iar dac aceasta va nflori pn de Nasterea Domnului, nseamn c sfntul a mijlocit pentru iertarea celui cruia i-a druit crenguta cu flori dalbe. n aceast zi, btrnele luau din livad o creang cu 7 prune, una cu 7 mere si una cu 7 alune, pe care le pstrau n cmar, cci se credea c sunt bune de friguri n tot anul. n aceast zi n popor se spune c s-a fcut lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagovestenie.
Dan Horgan
Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Arthur Gorovei. – Credinti si superstitii ale poporului romn Editura, Grai si Suflet – Cultur National, Bucuresti, 1995. – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom Iasi 1998. – Gh. F. Ciausanu – Superstitiile poporului romn Editura Saeculum Bucuresti 2005 – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas 1998 – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, editura Cartea de Buzunar, 2006. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni EdituraGrai si Suflet – Cultur National, 2001. – Tudor Pamfile, Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997. – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.
