Calota glaciar a Groenlandei s-a topit n proportie de 97% la jumtatea lunii iulie, potrivit NASA, suprafata neacoperit de gheturi fiind acum de dou ori mai mare dect n verile din anii precedenti.
Potrivit Agentiei spatiale americane, aceast topire neobisnuit s-a produs n doar patru zile, n perioada 8 – 12 iulie, si ar putea contribui la o crestere a nivelului oceanelor, informeaz lefigaro.fr. Expertii de la NASA au crezut mai nti c este vorba de o eroare. „Este o situatie att de neobisnuit, fr precedent, nct prima oar mam ntrebat dac rezultatul msurtorilor era corect sau dac era vorba de o eroare n datele primite”, a spus Son Nghiem, expert al agentiei spatiale americane. ns calculele specialistilor americani sunt corecte: gheturile Groenlandei s-au topit n iulie pe o suprafat care nu a fost niciodat att de ntins n cei 30 de ani de monitorizare prin satelit. Potrivit datelor furnizate de trei sateliti, analizate de NASA si de profesori universitari, circa 97% din calota glaciar groenlandez s-a topit la jumtatea lunii iulie, a anuntat agentia spatial american ntr-un comunicat. Son Nghiem a observat disparitia gheturilor din Groenlanda pe 12 iulie, n momentul n care analiza datele furnizate de primul satelit. Datele oferite de alti doi sateliti au confirmat ulterior aceast descoperire. Hrtile prin satelit au dezvluit faptul c topirea calotei glaciare a crescut de la 40%, pe 8 iulie, la 97%, pe 12 iulie. Aceste rezultate au fost cunoscute la doar cteva zile dup ce un imens bloc de gheat, cu o suprafat de dou ori mai mare ca cea a Parisului sau a cartierului newyorkez Manhattan, s-a desprins dintr-un ghetar din Groenlanda. Un turist australian a filmat imagini edificatoare cu blocuri uriase de gheat care se desprindeau din vrful ghetarului Ilulissat. „Acest eveniment, combinat cu alte fenomene naturale mai rare, precum monumentala desprindere de sptmna trecut a unei bucti din ghetarul Petermann, fac parte dintr-un ansamblu complex”, a adugat Tom Wagner, un cercettor de la NASA. Pe parcursul verii, aproximativ jumtate din suprafata acoperit cu gheat a Groenlandei se topeste n mod natural. De obicei, cea mai mare parte a apei ce provine din aceast topire rengheat foarte repede, la altitudine, sau este retinut de gheata din regiunile de pe coast, n timp ce restul se scurge n ocean. „ns, n acest an, amploarea topirii la suprafat sau foarte aproape de suprafat a cunoscut o crestere brutal”, a adugat NASA. Cercettorii vor ncerca acum s determine dac acest eveniment, care coincide cu o puternic presiune neobisnuit exercitat de aerul cald de deasupra Groenlandei, va contribui la cresterea nivelului oceanelor. NASA a precizat c cel mai nalt punct de pe calota glaciar groenlandez, situat la peste trei kilometri deasupra nivelului mrii, prezenta la rndul su semne de dezghet. Potrivit expertei Lora Koenig, acest tip de dezghet se produce n medie la fiecare 150 de ani. „Ultima oar a avut loc n 1889, evenimentul se „prezint” la ntlnirea programat. ns, dac vom continua s observm acest tip de topire a gheturilor si n anii urmtorii, va fi agonizant”, a adugat Koenig.
Domnilor ( doamnelor) de la Monitorul de Vaslui
Daca nu stiti carte nu mai scrieti prostii si nu mai bagati panica in oameni. Copiati articole din ziare de doi bani si apoi le scrieti in ziarul dvs. sub protectia anonimatului ca sa nu stim cine este celcare a scris.
Orice elev din clasa a V-a stie ca in Groenlanda calota glaciara are in unele locuri si 3 km grosime. In Fagaras stratul de zapada poate sa aiba cativa metri si totusi in luna august mai gasim pe versantul nordic z?pada ( Fagarasul este intre 45 si 46 grade lat.N iar Groenlanda trece in nord dincolo de 80 grade lat.N ). Cum va inchipuiti c? s-ar topi trei kilometri de gheata in cateva zile pe o suprafata imensa? Iar nivelul oceanului planetar ar creste mult ceea ce nu s-a intamplat .
NASA spune altceva : masurand cu aparate speciale reflexia la suprafata pamantului ( nu numai in Groenlanda) a constatat c?, in perioada mentionata in articol , stratul superficial de cativa centimetri de la suprafata calotei s-a topit aproape in intregime. Deci este o tranzitie de la gheata si zapada de suprafata la apa de suprafata, lucru care se intampla si la periferia calotei antarctice unde este mult mai frig. Va rog nu va mai ocupati de articole stiintifice sau apelati la oameni care cunosc o problema si nu la amatori. Altfel lumea isi pierde increderea in presa si internet. Daca doriti detalii imi scrieti la adresa hand_in_hand_ro@yahoo.com