Primarul care �i ascult� pe b�rl�deni

Reporter: Cum v� simtiti dup� dou� mandate de primar?
Constantin Constantinescu: Sunt multumit de rezultate, pentru c� oricine, oric�t de r�u intentionat ar fi, poate s� remarce doar o schimbare radical� �n bine privind modul �n care arat� orasul acum, comparativ cu momentul iunie 2004, c�nd am fost ales primar. Pentru al doilea mandat, am avut din partea electoratului o sustinere foarte bun�, care m-a responsabilizat si mai mult s� duc la �ndeplinire obiectivele stabilite. Sustinerea mare a b�rl�denilor m-a mobilizat s�-mi fac treaba mai bine dec�t �n primul mandat, iar cei 15 consilieri PSD au fost mai mult dec�t un sprijin �n aprobarea proiectele initiate de mine �n Consiliul Local. Este adev�rat c� foarte multe lucruri s-au f�cut, �ns� aspectele legate de starea infrastructurii orasului, adic� ap�, canalizare, str�zi, soseaua de centur�, acele proiecte foarte costisitoare, imposibil de f�cut din bugetul local, au fost �nt�rziate de cei aflati la guvernare �n ultimii patru ani. Acestia nu au fost de acord s� aloce fondurile solicitate prin proiecte bine �ntocmite doar din motiv c� nu eram de aceeasi culoare politic� cu partidul aflat la guvernare. Aceasta este marea mea sup�rare si ne�mplinire, dar nu �nseamn� c� ne d�m b�tuti. Vom deveni si mai insistenti �n realizarea obiectivelor pentru care neam angajat. Cu toat� sinceritatea v� m�rturisesc c� mi-am f�cut cruce cu dou� m�ini atunci c�nd am v�zut c� a c�zut Guvernul Ungureanu. Venirea la putere a guvernului USL condus de dl. Victor Ponta, presedintele PSD, m� face s� fiu optimist c� p�n� �n toamn� multe lucruri se vor rezolva deja �n beneficiul locuitorilor acestui oras. Vorbesc aici de asfaltarea bulevardului Republicii, care a �nceput deja, de dou� zile, de deblocarea proiectului privind constructia a 120 de apartamente ANL �n Bariera Puiesti, �n primul r�nd.

Rep.: Care v� sunt principalele realiz�ri �mpreun� cu echipa de consilieri locali?
Constantin Constantinescu: Sunt foarte multe lucruri realizate. Din acest motiv, voi puncta doar investitiile majore. �n infrastructur�, am modernizat prin asfaltare urm�toarele str�zi: Tudor Vladimirescu, Ion Codrescu, Islaz, Slt. Erou Marin Lucian, D�mbovitei, precum si aleile Salc�milor, Platinilor, Nucului, S�lcioarei, Plopilor, Bujorilor. Am betonat str�zile V�r�riei, Stroe Belloescu, Vasile Lupu. Desi era un capitol extrem de deficitar, am reusit realizarea de parc�ri �n urm�toarele zone: str. Mihai Viteazul (Bl. B2, B3, D2-D4); str. Gheorghe Asachi, nr. 19; str. Dragos Vod� (Bl. P7, C1, C2, C3, C4, C5, C6, magazin Lidl); str. Carpati (Bl. G6, A2 si A3-A4); str. Stroe Belloescu (Bl. M1-4); str. Vasile P�rvan (Bl. E2, E4-E9, H9-E6, G2-ANL); str. Lirei (Bl Q1 si Liceul Pedagogic); bdul. Republicii (Bl. K3, B1, B3, B4-B6, M3 si Bl. Armat�), str. Vasile Lupu (Bl. U1-11); str. Ana Ip�tescu (Bl. E7), str. N. N. Tonitza (Bl. B13, A4 vis-�-vis de Scoala nr. 8); str. Desrobirii; str. Siret (Bl. Q1); Podul Pesc�riei; str. I. L. Caragiale, str. Trotus (Casa Gheorghe Gheorghiu-Dej); str. Stefan cel Mare, str. Suceava (Bl. M6); bdul. Epureanu (Bl. B6, A2, Spitalul de copii, Casa C�s�toriilor); str. V�r�riei (Bl. V1); str. Nicolae Iorga (Bl. V1-4); str. Prim�verii (Bl. A1-5, D3, D4); str. Gral. Milea, nr. 2 (Bl. V1); str. L�m�itei, nr. 20 (Bl. D1). Am reusit extinderea retelei de ap� si canalizare pe str�zile Vasile P�rvan, C�mpia Libert�tii, Avram Iancu, Cpt. Grigore Ignat, C.I. Parhon, Dosoftei, Ciprian Porumbescu, Arhimede, Anghel Salingy, Henri Coand�, Emil Racovit�, Victor Babes, aleile 1-5 din Cartier Deal II, fdt. Nicolae Iorga, Mihai Viteazul, Gral. Cerchez, Gral. Vasile Milea. Au fost forate puturi de ap� potabil� �n urm�toarele locatii: str. Vasile Lupu (Bl. 4), Hotel Moldova, str. Vasile P�rvan (Casa Sturdza), str. Gral. Vasile Milea, C.T. O. Bancic, str. Dragos Vod�, str. Trotus, zona Piata Sud, Bdul. Epureanu (Bl. D2-D3), str. Siret, Str. Dimitrie Cantemir, str. G.G. Ursu, Cpt. Grigore Ignat. Aflate �n stare deplorabil�, am modernizat cimitirele „Eternitatea” si „Trei Ierarhi” prin: pavare si betonare alei principale si secundare, am extins reteaua de iluminat, de alimentare cu ap� �n toate zonele cimitirelor, am amenajat prin pavare o explanad� �n fata Bisericii Sf. Constantin si Elena si o alta �n fata Cimitirului Eroilor. Am instalat camere de supraveghere video si am asigurat patrul� permanent� din partea Politiei Locale �n ambele cimitire. Am construit dou� clopotnite noi. Pentru copii, am amenajat noi locuri de joac� �n asociatiile de proprietari nr. 2 si 23 si le-am reabilitat pe cele existente �n municipiul nostru, �n cadrul programului „Pentru copii mai frumosi, mai s�n�tosi”. Am reabilitat Piata 9 Mai (Piata Mare si zona en-gross), precum si Piata 1 Mai (Piata Mic�). Un proiect social extrem de important a constat �n dezafectarea blocului G1, din str. Vasile P�rvan (fostul ghetou), si mutarea locatarilor �n locuintele sociale de pe str. Cpt. Grigore Ignat si �n blocul din str. Alexandru Vlahut�, �n total 90 de unit�ti locative. Am reusit, dup� �ndelungi eforturi, rebornarea teritoriului administrativ al municipiului B�rlad �n acord cu Prefectura Vaslui si prim�riile comunelor din jur, astfel �nc�t cartierele construite dup� 1990, Deal II, Complex Scolar, Bariera Puiesti, Tuguiata II, s� poat� fi incluse �n intravilanul municipiului nostru, iar proprietarii care locuiesc �n aceste cartiere pot ast�zi s�-si tranzactioneze propriet�tile. Am amenajat spatii verzi noi �ntre blocuri si �n zonele riverane bulevardului Republicii, str. Dragos Vod�, str. Vasile P�rvan precum si parcul „V. I. Popa” – �n total 1,8 ha. Am instalat sistemul de energie solar� la blocurile ANL de la C�r�mid�rie. Am accesat, �mpreun� cu Consiliul Judetean, CL Husi, CL Vaslui si CL Negresti, �n cadrul programului Operatorul unic de ap�, fonduri prin Planul Operational Sectorial Mediu pentru extinderea retelei de ap� si canalizare si pentru reabilitarea celei existente, �n valoare de 30 mil. euro pentru B�rlad – termen 24 de luni �ncep�nd din august 2012. Am extins reteaua de colectare a deseurilor menajere �n cartierele de case, ajung�ndu-se ast�zi ca peste 80% din gospod�rii s� fie dotate cu europubele de c�tre S.C. CUP S.A. – societatea de salubrizare a Consiliului Local Municipal B�rlad. �n domeniul cultural, am reabilitat Centrul Cultural Istoric, �mpreun� cu Consiliul Judetean ca beneficiar principal. �n cadrul acestui proiect, fondurile au fost asigurate din Planul Operational Regional si fonduri de cofinantare de la Consiliul Judetean si Consiliul Local. Au fost reabilitate cl�dirile teatrului „Victor Ion Popa”, Muzeului „Vasile P�rvan” si Parcul „Victor Ion Popa”. Am reabilitat Casa Rosie si am inaugurat, la initiativa dr. Constantin Teodorescu, Centrul „Mihai Eminescu” B�rlad. Acesta ad�posteste o colectie unic� de documente, studii si opere de art�, precum si piese de medalistic� referitoare la marele poet national si opera sa, adunate o viat� de regretatul nostru coleg. Am readus �n patrimoniul municipiului B�rlad Casa de Oaspeti (Casa Silvian), prin achizitionarea de la proprietarul de drept, si am reabilitat-o pentru a g�zdui, �ncep�nd de anul trecut Casa C�s�toriilor si Oficiul de Stare Civil�. De asemenea, am amenajat un spatiu potrivit pentru sectia de copii si pentru sectia tehnic� a Bibliotecii Municipale „Stroe S. Belloescu” (�n fosta Cas� a C�s�toriilor). Realiz�ri foarte importante sunt si �n domeniile: s�n�tate, �nv�t�m�nt, agrement si activit�ti sportive. Fiecare cet�tean va cunoaste, punct cu punct, toate aceste realiz�ri.

Rep.: Din experienta de primar, �n cei opt ani de mandat, ce lucruri deosebite ati putut �nv�ta din relatia cu b�rl�denii proveniti din toate mediile socio-profesionale?
Constantin Constantinescu: Am �nv�tat c� trebuie s� stai de vorb� cu oamenii, cu c�t mai multi, pentru c� ai mereu de �nv�tat de la ei, chiar dac� uneori esti tentat s�-i eviti, pentru c� stii c� mereu te asteapt� o armata de persoane fie la usa biroului, fie �n afara Prim�riei. Am constatat at�t �n audiente, c�t si �n diferitele mele discutii cu cet�tenii orasului, c�, din 20-30 de probleme semnalate, cel putin dou� trei sunt reale, iar unele dintre ele la care nici nu m-as fi g�ndit. Exemplele ar putea fi nenum�rate.

Rep.: Sunteti cunoscut ca o persoan� foarte energic�, calitate pe care multi b�rl�deni v-o apreciaz�. Mai aveti resurse si pentru urm�torul mandat?
Constantin Constantinescu: Din cadrul Prim�riei, o persoan� de v�rsta mea m-a �ntrebat adesea cum de reusesc s� fiu �n form� si s� fac fat� unui program zilnic foarte �nc�rcat. Nu este nici un secret. Vreau s� stie toat� lumea c� s�n�tatea este echivalent� cu miscarea, cu o viat� echilibrat�. De multe ori, indiferent de anotimp, c�nd sunt �ntrebat unde merg, poate surprind multe persoane, dar le spun c� merg la doctor, adic� s� joc o partid� de tenis de c�mp. Sportul, miscarea �n general, reprezint� de fapt medicul familie. Recomand acest „medic”, la �ndem�na oricui, tuturor celor de v�rsta mea, dar �n mod cu totul special tinerilor de la cele mai mici v�rste. �mi doresc s� fie c�ti mai multi p�rinti care s�-si �ndemne copiii s� fac� sport. Desigur c� este foarte important si s� te alimentezi corect. Alimentatia noastr� traditional� include foarte mult� p�ine si foarte multe gr�simi. Acestea trebuiesc reduse c�t de mult posibil, �n favoarea unor alimente cu c�t mai putine gr�simi. Cea mai mare otrav� pentru organism este alimentatia �n exces si necorespunz�toare calitativ. O viat� normal� care s�-ti dea energia de care ai nevoie �n fiecare zi, const� �n mult� miscare si alimentatie de calitate. �n ceea ce priveste potentialul meu de a face fat� unui nou mandat, nu am nici un fel de dificultate sau temeri �n acest sens. Sunt �n form� ca si p�n� acum, asa cum lumea s-a obisnuit cu mine de ani de zile.

Rep.: Sunteti primarul care a acordat o atentie deosebit� culturii b�rl�dene prin diversitatea ei, ca modalit�ti de exprimare, �n sensul de a o sustine. Cum v-ati apropiat de acest domeniu?
Constantin Constantinescu: Am avut sansa unic� s� provin dintr-o familie de negustori din Ploiesti. Tat�l meu a fost coleg cu Toma Caragiu, la un liceu de prestigiu din acest oras. Stia s� c�nte la un instrument, a f�cut parte dintr-o orchestr� mult timp. Apoi a pictat cu Corneliu Vasilescu la Clubul Fabricii de Rulmenti din B�rlad, acum 40 -50 de ani. Vorbea franceza destul de bine. De asemenea, tat�l meu a jucat si teatru, iar toate aceste cunostinte a �ncercat s� ni le insufle, mie si fratelui meu, �n educatia pe care ne-a dat-o. Am luat de la tata at�t c�t s-a putut. Mereu �mi amintesc de perioada copil�riei, c�nd, dimineata, st�team �n pat si ascultam Anotimpurile de Vivaldi. De asemenea, tat�l meu avea obiceiul s� ne verifice cunostintele de cultur� general� si ne punea s� identific�m o pies� de muzic� clasic�, ascult�nd un fragment, o poezie, spun�ndu-ne doar un vers, iar exemplele pot continua. �si dorea foarte mult s� avem un bagaj de cunostinte c�t mai solid �n acest domeniu al culturii. Acesta este unul dintre motivele de a avea o astfel de atitudine s� sustin pe c�t de mult posibil actul de cultur�. Apropierea mea de acest domeniu a mai fost determinat� si de mediul cultural al orasului �n care am crescut si tr�iesc. Ca exemplu, am crescut l�ng� maestrul Corneliu Vasilescu. De asemenea, �l cunosc de foarte mult timp pe maestrul Marcel Guguianu. Am fost prieten cu multi dintre actori, �i mentionez pe Virgil Leahu, Constantin Petrican si pe artistul Tudor Onica. Am tr�it �ntr-o lume a oamenilor de cultur� si mi-a f�cut o deosebit� pl�cere. Pot spune c� �i cunosc altfel pe acesti semeni si le �nteleg aspiratiile, precum si nevoia real� de a fi permanent sprijiniti.

Rep.: Peste doar c�teva zile, pe 21 mai, o s� v� �mpliniti visul de a finaliza si sfinti biserica pe care o ctitoriti, cu hramul „Sf. Ecaterina si Sf. �nviere”. O s� v� opriti aici �n a sustine Biserica Ortodox�?
Constantin Constantinescu: Sunt foarte constient c� lucruri majore, cum este aceast� biseric�, nu voi mai reusi s� �nf�ptuiesc �n urm�torii ani. Sincer, de multe ori m� �ntreb cum de am avut totusi curajul s� �ncep un lucru at�t de impozant. Dar, uitati c� bunul Dumnezeu a or�nduit astfel lucrurile �nc�t s� duc la bun sf�rsit acest lucru �nceput. Pentru mine a fost un efort material foarte mare, mai ales �n perioada �n care a trebuit s�-mi sustin si copiii la scoli �n str�in�tate. Prin finalizarea acestei biserici, �n fapt, am respectat toate dorintele sotiei mele Clara, de a tine firma, de a-i educa pe copii la cele mai bune scoli si de a construi biserica din curtea Spitalului Municipal. Pe viitor, voi ajuta bisericile din oras �n continuare, dar at�t c�t va fi posibil, nu la efortul de p�n� acum. Trebuie s� spun lucrurilor pe nume c� nu as fi putut ridica biserica �n memoria sotiei mele Clara �n acest timp, dac� nu as fi avut si sustinerea enoriasilor din parohie. Pe aceast� cale, doresc s� le aduc multumiri tuturor celor ce si-au adus contributia financiar si material. Au fost oameni care au contribuit si cu sume de 2000-3000 de euro f�r� s� doreasc� s� li se fac� cunoscut numele. Indiferent de contributia pe care au avut-o, cunoscuti sau anonimi, doresc s� le multumesc tuturor celor ce au d�ruit.

Rep.: Cum v� doriti s� fie B�rladul la sf�rsitul celui de-al treilea mandat?
Constantin Constantinescu: �mi doresc s� devin� �n urm�torii 4-5 ani un oras de nivel european, adic� civilizat. �n acest scop s-au concentrat toate eforturile noastre din ultimii ani, c�nd, cu un buget foarte s�rac, am f�cut niste eforturi deosebite pentru �ntretinerea orasului, pentru amenajarea de noi spatii verzi, asigurarea c�ldurii �n unit�tile scolare, asigurarea sigurantei publice, la care se adaug� multe alte aspecte. Nu am reusit s� facem mai mult privind marile proiecte de investitii �ntruc�t, asa cum se stie si am spus, ele au fost politizate. Acum, suntem �ntr-o nou� situatie. Desi nici o lun� nu a trecut de c�nd s-a schimbat guvernarea, proiectele B�rladului au fost scoase din sertare unde erau pr�fuite. Vreau s� se stie c� avem proiecte de investitii pentru urm�torii 4-5 ani, timp �n care ne dorim ca orasul s� aib� o infrastructur� complet schimbat� �n proportie de 85-90%, astfel ca viitorul primar de peste 4 ani s� aib� ca sarcin� administrativ�, eventual, doar schimbarea mobilierului, alte lucruri ce tin de acest aspect si, bine�nteles, �ntretinerea a ceea ce se va face. Visul meu este ca B�rladul, sub aspect edilitar gospod�resc, s� ajung� un oras cu ap�, canalizare, str�zi asfaltate si �n zonele vitregite. Pentru acest lucru avem nevoie de oameni priceputi la nivel guvernamental, care s� ne sustin�, iar pentru ca acest vis s� se �mplineasc� cu adev�rat, e nevoie ca fiecare dintre noi s� constientizeze si s� voteze, la alegerile locale din 10 iunie, candidatii PSD pentru Consiliul Local si Primar, iar candidatii USL la Presedinte si Consiliul Judetean. Sunt convins c� dl. Dumitru Buzatu, �n calitate de presedinte a CJ Vaslui, �si va �ndrepta atentia, la fel ca si dl. Vasile Mihalachi, asupra problemelor B�rladului, pentru c� a coordonat �n ultimii ani programul de reabilitare si extindere a retelelor de ap� si canalizare, precum si programul de gestionare a deseurilor. Aceste dou� programe judetene vor aduce B�rladului din fonduri europene peste 40 mil. euro. Iat� de ce avem nevoie de echipa PSD la Prim�rie, Consiliul Local, Presedinte de Consiliu Judetean si Guvern! V� garantez c� EU, Constantinescu, al�turi de Buzatu si Ponta vom demonstra ce poate face o echip� serioas� �n interesului municipiului nostru.