Zilele �babelor�

�n afar� de s�rb�toarea Martisorului, primele zile ale lunii Martie au un statut special. Copiii, fetele si femeile, mai ales, �si alegeau una dintre aceste zile, numind-o �baba mea� si o urm�reau cu atentie, �ncerc�nd s�- si prevesteasc� viitorul an �n functie de aspectul zilei: o �bab� �nsorit� si senin� le anunta un an bun si linistit. Dimpotriv�, o �bab� mohor�t� si ploioas�, cu z�pad� chiar, �nsemna c� va urma un an plin de necazuri si de sup�r�ri. �n aceast� perioad�, vremea este la fel de instabil� precum firea babelor. Mai mult �n glum� dec�t �n serios, alegerea unei �babe� se practic� si ast�zi, mai ales de c�tre copii si tineri.

Datina „babelor” este legat� de o legend� rom�neasc� care povesteste c� odat�, demult, tr�ia Dochia, o femeia cam rea la suflet. �ntr-una din ultimele zile ale iernii, si-a trimis nora la munte s� culeag� fragi, desi afar� era �nc� z�pad� si frig. Cu ajutorul unei minuni a lui Dumnezeu, fata a putut �ndeplini porunca soacrei si s-a �ntors acas� cu fragi si nev�t�mat� de frigul iernii. Crez�nd c� a venit prim�vara, baba Dochia a �nceput s� urce cu oile la munte. Si-a luat pe ea 9 cojoace. Luna Martie a �nceput prin c�teva zile calde, iar baba a renuntat treptat �n fiecare zi la c�te un cojoc. Dar, dup� ce a pierdut si ultimul cojoc, a venit din nou o zi rece. Dezbr�cat�, Dochia, a �nghetat �mpreun� cu oile sale si s-a transformat �n s�nc�. �n muntii Bucegi, exist� c�teva ansambluri pietroase despre care legende locale afirm� c� o reprezint� pe baba Dochia cu oile. �n mentalitatea popular�, cele 9 zile numite Zilele Babei (Babele), sunt �ntre 1-9 martie, perioad� care face trecerea de la iarn� la prim�var�. Legendele despre Baba Dochia sunt �ns� numeroase. O alt� legend� o arat� ca o bab� care avea o nor� pe care o n�p�stuia ori de cate ori i se ivea ocazia. Odat�, la �nceput de martie, o trimite s� spele l�na, dar nu oricum, ci din alb� s� o fac� neagr�. Pe nor� o ajut� Dumnezeu, Hristos, Sf�ntul Petru sau un �nger. Succesul norei o face pe bab� s� fie convins� c� a venit prim�vara. Ea �si pune 12 sau 9 cojoace de blan� (num�rul difer� de la o regiune la alta) si urc� cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, plou� si i se ud� cojoacele. �n ambele cazuri, se dezbrac� r�nd pe r�nd de cojoace. C�nd r�m�ne �n c�mas�, vine gerul si o �ngheat�. Sloiul se preface apoi �n st�nc�. Variantele legendei sunt extrem de amuzante. De pild�, baba �l ia la munte si pe Dragobete, pe b�iatul ei, care �ngheat� primul, inclusiv nasul care curge, dar b�tr�na se sup�r�, crez�nd c� baiatul c�nt� din fluier. Alteori, oamenii o avertizeaz� c� �n martie timpul este schimb�tor, dar ea r�spunde cu vulgaritate si merge mai departe. M�rtisor (denumirea popular� a lunii martie), auzind cuvintele ur�te aruncate de b�tr�n� la adresa lui, �mprumut� de la F�urar (luna februarie) dou� zile geroase ca s� o pedepseasc�. Uneori, nora lipseste din poveste, baba urc� pe munte doar asa, de n�luc�, si �si ia si furca, fusul si caierul de l�n�. Am�nunt important, deoarece �n „zilele babelor”, femeile de la tar� nu torc nici ast�zi. Zilele Babelor difer� ca num�r de la o zona la alta. De exemplu, �n Muntenia sunt 12 babe, iar �n Maramures 9. �n unele zone ale Moldovei, se alege ziua dup� data de nastere. Atunci c�nd aceasta este un num�r mai mare de nou�, se �mparte si se alege unul din rezultate sau se adun� cele dou� cifre componente. �n Ardeal, babele se numesc si V�ntoase, iar �n Muntenia este obiceiul ca de Babe s� fie aleas� c�te o b�tr�n� din sat. Dac� ziua aleas� este frumoas�, �nseamn� c� b�tr�na respectiv� este bun� la suflet. Daca este frig, bate v�ntul, plou� sau ninge, �nseamn� c� baba e rea la inim� si este considerat� responsabil� pentru vremea ur�t�.