Aproape 300 de oameni au murit, anul trecut, �n Spitalul �Elena Beldiman�

Aproape 300 de persoane au decedat, �n 2011, �n timp ce erau internate la Spitalul de Urgent� �Elena Beldiman� B�rlad. �n peste 60% din cazuri, numitorul comun a fost v�rsta �naintat� a pacientilor combinat� cu stadiul terminal al unor boli incurabile.

�n cele 12 luni ale anului 2011, medicii Spitalului de Urgent� �Elena Beldiman� B�rlad au internat aproape 31.500 de persoane. �n majoritatea cazurilor, pacientii, fie c� vorbim de victime ale accidentelor rutiere sau casnice, ale agresiunilor sau afectiunilor medicale, s-au f�cut bine si au fost externati. Din nefericire, din eviden- tele unit�tii medicale reiese c�, �n 2011, aproape 300 dintre pacientii internat i au decedat �n timpul spitaliz� rii. Mai exact, 296 de persoane. Num� rul poate p�rea mare, �ns�, raportat la num�rul pacientilor externati, reprezint� mai putin de 1%. Comparativ cu anul 2010, c�nd au fost luati �n evident� 287 de pacienti care au sf�rsit �n spital, mortalitatea a crescut cu 3,04%. Oricum, din punctul de vedere al conducerii spitalului, num�rul pacientilor morti �n unitate nu este relevant, deoarece foarte multi bolnavi sunt adusi de apartin�tori prea t�rziu, c�nd boala este prea avansat� iar medicii nu mai pot face nimic pentru ei. ��n anul 2011, am �nregistrat 296 decese, adic� o mortalitate de 0,91%. �n peste 60% din cazuri, pacien- tii care au murit aveau v�rsta mai mare de 65 de ani si sufereau de boli incurabile, fiind adusi de rude �n faze terminale, c�nd medicii nu mai aveau ce face. Dintre pacientii ceva mai tineri, cu v�rste �ntre 40-50 de ani, multi au decedat din cauza cirozelor cauzate de consumul excesiv de alcool, dar si a infarcturilor miocardice acute, atacurilor vasculare cerebrale sau a ocluziilor chirurgicale tardive�, ne-a spus dr. Gabriela Danis, directorul medical al unit�tii spitalicesti. Cele mai multe decese au fost �nregistrate �n sectiile Medical� (69 morti), Chirurgie (54 morti) si Neurologie (34 decese), principalele cauze fiind bolile aparatului circulator (infarcturi, atacuri vasculare cerebrale etc.), cele ale aparatului digestiv (sindroame subocluzive prezentate tardiv) si afectiunile hepatice. �n procente mai mici, medicii s-au v�zut obligati s� declare decesul si �n cazul unor boli ale aparatului respirator, tumori maligne, traumatisme si accidente, diabet, boli ale aparatului uro-genital, boli infectioase si parazitare, etc.