Peste 60 de persoane au ncercat, n 2011, s si ia viata, ajungnd pe minile medicilor brldeni. De la ingerarea medicamentelor de tot felul si a pesticidelor, tiatul venelor, aruncatul de pe cldiri si pn la spnzurare, personalul Spitalului de Urgent Elena Beldiman Brlad s-a confruntat cu toate metodele folosite de sinucigasi.
Pe parcursul anului 2011, mai mult de 60 de persoane au ajuns la Spitalul de Urgent Elena Beldiman Brlad ca urmare a unor tentative de suicid nereusite. Cifra, una extrem de mare, i include att pe pacientii din Brlad, ct si pe cei din zonele limitrofe si, comparativ cu 2010, este n crestere cu aproape 10%. Cei mai multi oameni care au ajuns la Urgent dup o ncercare de a-si pune capt zilelor au recurs la ingerarea de medicamente si otrav (grusor tratat, Furadan, Tomoxan etc.), urmati la mic distant de cei care si-au pus streangul de gt sau si-au tiat venele. Din fericire, n multe cazuri, pacientii au primit ngrijirile medicale corespunz toare n Ambulator si nu au mai rmas internati. Alte persoane, crora nu le-a fost pus viata n pericol, au fost directionati ctre Psihiatrie, pentru consult de specialitate si tratament corespunztor. Au existat ns si ctiva pacienti n stare grav, adusi de Ambulant sau direct de familie, ce au necesitat o atentie deosebit la Sectia de Terapie Intensiv. Totusi, din multitudinea de cazuri contabilizate ca tentative de sinucidere la Compartimentul de Primire Urgente, doar zece au mai pstrat acelasi diagnostic si la externare. Si asta deoarece, pe parcursul spitalizrii, medicii au descoperit si afectiuni medicale ce trebuiau tratate odat cu leziunile provocate n urma ncercrii de a se omor. n cele 12 luni ale anului 2011, medicii spitalului nostri au avut de-a face cu zece tentative de suicid. M refer strict la numrul pacientilor care au avut acelasi diagnostic si la externare. Adic trei pacienti cu tentative autolitice (si-au tiat venele n.r.), unul cu intoxicatie voluntar cu pesticide, care, din nefericire, a decedat, si sase cu intoxicatie voluntar medicamentoas. n realitate, la Compartimentul de Primire Urgente au ajuns mult mai multe persoane care au fost diagnosticate cu tentative de suicid, ns fie nu au necesitat internare si deci nu au intrat n statistic, fie pe parcursul spitalizrii s-a descoperit c aveau alte afectiuni si au primit alte diagnostice, ne-a spus medicul Gabriela Danis, directorul medical al spitalului brldean. Potrivit acesteia, multi din cei despre care, ini- tial, se credea c au nghitit pastile n scop suicidar, s-a aflat c erau bolnavi psihic si c au ingerat tratamentul prescris pentru o perioad mai mare, dar asta pentru c nu au discernmnt si nu au fost supravegheati de ceilalti membri ai familiei. Aceeasi situatie se ntmpl si n cazul persoanelor care au ncercat s se spnzure. Odat ce au fost internati, medicii le-au acordat tratament pentru leziunile produse ca urmare a privrii creierului de oxigen, iar la externare apar alte diagnostice. Asa cum se ntmpl oriunde n lume, cele mai multe tentative de sinucidere au fost nregistrate n preajma marilor srb tori religioase, respectiv de Paste si de Crciun, cnd oamenii singuri, fr familie, intr n depresii.




