Citind Constitutia Romniei, aflm c „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului romn si unica autoritate legiuitoare a trii” – art. 61, Constitutia Romniei. „n exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt n serviciul poporului” – art. 69, Constitutia Romniei. ntelegem, astfel, c democratia constitutional are puterea de a-i conferi omului de rnd imensa onoare de a participa la guvernare. Ascultndu-i pe oameni, pe reprezentantii mediului de afaceri si ONG-uri, discutnd cu ei despre ideile lor, ncercnd apoi s aplici aceste idei n contextul procesului legislativ, discutnd despre problemele cu care se confrunt tara si ncercnd s descrii pericolele pe care le nfruntm si posibilele solutii, toate acestea sunt coordonate ale unei vieti publice esentiale pentru supravietuirea democratiei. Parlamentarul trebuie s exprime suveranitatea si ratiunea poporului, aspiratiile acestuia. ns actuala putere, profitnd de o majoritate parlamentar nedemn si pentru a-si satisface propriile interese, diminueaz rolul si eficienta parlamentului recurgnd la urmtoarele msuri antidemocratice:
Asumarea rspunderii Guvernului pe legi care, dac ar fi rezultatul consensului general al ntregii clase politice, format din putere si opozitie, viznd o reform real a statului, a institutiilor sale, ar fi avut n centrul atentiei romnul; iar romnul are o singur dorint: s nu mai fie umilit si batjocorit, pltind cu vrf si ndesat factura crizei. Dar, prin „bunvointa” puterii, la etajul politico-financiar, dezmtul cheltuirii irationale a banului public prin clientela guvernului nu a cunoscut rgaz – iar cazurile din mass-media sunt elocvente n acest sens.
O alt msur a actualei echipe de la guvernare este adncirea crizei de comunicare politicosocial. Semnificativ n acest sens este elaborarea Legii bugetului consolidat al statului si Legea bugetului asigurrilor sociale, care nu sunt emanatia consultrilor dintre putere, opozitie, mediul de afaceri si mediul academic. Dimpotriv, legile sunt elaborate de pe pozitie de fort, fr dezbatere, iar puterea condamn Romnia la subdezvoltare. mi motivez afirmatia n cele ce urmeaz:
– Actuala guvernare nu detine o viziune coerent de revigorare a Romniei.
– Nu s-a prezentat strategia bugetar care trebuia s cuprind obiective prioritare cu efecte pozitive pentru aceast perioad.
– Bugetul nu evidentiaz obiective cu finantare multianual, investitii cu caracter multiplicativ.
– Bugetul nu a fost realizat n concordant cu bugetul Uniunii Europene, ntruct nu are avizul Uniunii Europene, una din sursele financiare pentru tara noastr.
– Bugetul este calea ascuns de a cheltui banul public pe investitii fr miz n avantajul clientelei politice – finantatorul campaniei electorale din 2008.
– Bugetul reprezint schimbul ntre bani si abuzul de putere, o convergent ntre putere si bani, practic esenta coruptiei. Toate aceste motive nu pot permite invitarea partidelor din opozitie la elaborarea strategiei bugetare pe 2012 si pentru urmtorii ani.
Comportamentul abuziv din partea majorittii parlamentului si a Presedintelui de sedint din Camera Deputatilor reprezint o alt msur a actualei puteri, respectndu-se un scenariu de compromitere a credibilitt ii Parlamentului manifestat prin:
– bulversarea dezbaterilor;
– ordinea de zi nu coincide cu ordinea primit la caseta deputatului;
– ncurajarea unor dezbateri sterile, exagerndu-se cu dezbaterile generale, pe procedur n detrimentul dezbaterilor pe fond;
– raportul comisiei de specialitate nu face referire succint la elementele esentiale ale proiectului de lege, la efectele sale, astfel nct parlamentarul s fie n cunostint de cauz;
– de cele mai multe ori, Guvernul este reprezentat de functionari care afirm sec: „Guvernul sustine sau nu proiectul de hotrre”, fr a prezenta motivarea;
– obstructionarea de ctre Presedintele de sedint a deputatilor opozitiei care au solicitat cuvntul n cadrul dezbaterilor pe fond si nu numai. Este regretabil c realitatea prezint anul 2011 ca fiind, n modul cel mai pregnant din cei 22 de ani de la Revolutie, expresia unei democratii politice si economice ntelese ORIGINAL de actuala putere: reprezentantii si au dobndit libertatea si dreptul de a face orice, inclusiv de a nclca orice lege; au pstrat ca societate un model economic si social bazat pe dou principii: BACSISUL si HATRUL. Aceste dou principii sunt motive pentru ca oamenii s fie nencreztori si cinici fat de functionarea democratiei romnesti, fat de cei pe care i-au ales s i reprezinte. Se ntelege cu usurint de ce att de mult lume se simte descurajat de prestatia actualului guvern. Guvernantii, partidele care sustin Guvernul Boc, dovedindu-se incapabili s gestioneze criza economic, recesiunea, au trecut la msuri extreme: restrictiile si austeritatea, care condamn Romnia la o srcie si mai mare, la o depresie si mai accentuat. Istoria arat c nu msurile austere diminueaz efectele crizei economice, ci unitatea clasei politice, colaborarea ntre putere, opozitie, mediul de afaceri si mediul academic, elabornd mpreun planul de dezvoltare a economiei romnesti n noile conditii adoptate de ctre Statele Uniunii Europene. Depsind diferentele de natur politic si social, TREBUIE reunite milioane de romni ntr-o idee despre Romnia, ntr-o voint unitar de reformare n bine a trii noastre. Lipsa de experient, de profesionalism a guvernantilor aduce mai multe pagube dect criza economic. Aceast succint radiografie a actualei politici romnesti de guvernmnt evidentiaz o realitate de trist amintire. Suntem martorii unei politici fcute cu patim mpotriva adversarilor politici, care nu mai sunt perceputi de mult ca posibili colaboratori, urmrindu-se distrugerea partidelor politice indiferent de optiunile celor care le sustin. Aceeasi politic se ndreapt si mpotriva cettenilor, urmrindu-se maladiv nregimentarea lor att de acuzat altdat. Oamenii ns ating, asa cum am vzut pe 13 – 14 ianuarie, limita nemultumirii maxime si a disperrii exprimate prin lozinci dure si pe care nu doream s le mai auzim vreodat n Romnia democratic: „Jos tirania!, „Jos dictatura!”
Totusi, n ciuda nelegiuirilor svrsite, puterea guvernamental ar mai putea avea un moment de reflectie pentru a reveni la sentimente mai bune, promovnd o politic pragmatic, bazat pe credint, moralitate si profesionalism – valori democratice esentiale, care pot asigura cettenilor speranta promovrii sociale. Aceasta este singura cale prin care democratia constitutional va avea puterea de ai conferi omului de rnd imensa onoare de a participa la guvernare.
Prof. Victor Cristea,
deputat PSD de Vaslui
