Centrul Maternal din cadrul Directiei Generale de Asistent Social si Protectie a Copilului Vaslui este, n prezent, cas pentru cinci mame si sapte copii. Cteva dintre povestile celor care stau aici sunt adevrate tragedii. Abuzate, victime ale violentelor n familie, alungate de acas sau pur si simplu fr cas, la vrste extrem de fragede sau femei mature, sprijinul pe care l primesc mmicile n Centru este mna de ajutor de care aveau nevoie pentru a nu ajunge n situatii limit.
Se spune c o nenorocire nu vine niciodat singur, dar Cameliei (numele este fictiv, n.r.) destinul i-a oferit nedrept de multe probleme pentru vrsta pe care o are, 18 ani. Tnra este n clasa a XII-a la un liceu din Vaslui si, de sase luni, este deja mmic. Copilul s-a nscut n urma unui abuz sexual, despre care tnra nu vrea s vorbeasc prea mult. Ea nu si-a cunoscut niciodat mama, dar a fost crescut, mpreun cu ceilalti patru frati, cu toat dragostea, de tat. Cu un an n urm, au rmas ns fr cas. Cu eforturi, au ridicat o alta, mult mai mic, n care nu ncap toti membrii familiei. Tata si fratii mei au ridicat o cas cu dou camere. Eu ar fi trebuit s gsesc o gazd n oras, ca s pot merge la scoal, dar nu avea cine s stea cu copilul. O asistent de la spital mi-a spus de acest centru maternal si m-a ajutat s vin aici. Nu am de gnd s renunt nici la scoal, nici la copil. O s termin liceul, o s muncesc si o s pltesc chirie undeva, spune Camelia. Tnra mrturiseste c, la scoal, nu a avut de-a face cu rutti ale colegilor legate de statutul ei de mam. Am fost la scoal cu copilul si toti colegii mei s-au adunat n jurul lui, lau admirat si mi-au spus c am un copil frumos. Am gsit ntelegere si foarte mult sprijin si n doamna dirigint, care m-a ncurajat mereu. Doar o singur profesoar mi mai spune din cnd n cnd c nu este posibil ca la vrsta mea s ai un copil, c sunt prea tnr… Dar eu mi-am asumat cresterea biatului meu, si o s-l cresc frumos, spune Camelia, fetita care stie din proprie experient cum este s cresti fr mam. Seriozitatea ei este apreciat si de angajatii Centrului maternal. Este o tnr extrem de serioas si de ambitioas, care stie ce vrea. La nceput, chiar nu ne asteptam s se ocupe si de scoal si de copil cu aceeasi responsabilitate. Le face pe amndou si le face bine. Este una din surprizele plcute, un om care merit tot ajutorul nostru si pe care o vom sustine pn la rezolvarea situatiei critice n care se afl, ne spune Alina Clapa, psiholog al Centrului maternal.
Cea mai mare problema: scoala
Camelia este unul dintre cazurile n care exist sperant c lucrurile vor avea un final fericit, dar nu la fel se ntmpl n alte situatii. Avem multe cazuri n care mmicile au probleme grave de sntate sau au afectiuni psihice care nu le pot permite s aib grij de copiii lor. Avem si multe situatii n care mamele au un nivel de educatie sczut, fiind astfel foarte greu s-si gseasc un loc de munc care s le permit s duc o viat independent. Dar sunt si situatii n care pretentiile mamelor sunt mult prea mari, situatii n care refuz ajutorul nostru sau situatii n care asteapt s se rezolve situatia de criz si s revin n familie, ne spune Carmen Preutu, sefa Complexului de Servicii Comunitare. Dou dintre femeile care se afl acum n centru confirm primele reguli. Una din ele, mam a unei fetite de un an si dou luni, este diagnosticat cu retard. Copilul este nscut dintr-o relatie ntmpl toare. Femeia, foarte atasat de fetit, nu are unde locui. mpreun cu mama si cu fratele su au stat ntr-o locuint social din Husi, care a ars din temelii. Asa a ajuns tnra la Centru. Boala si cele opt clase nu-i ofer prea multe sanse de a se angaja. Solutia la care vor apela cei de aici este depunerea actelor pentru o indemnizatie de handicap si gsirea unui loc de munc unde, chiar dac nu va cstiga prea mult, i va permite ntretinerea familiei. Si mai fr de iesire e situatia unei alte tinere, diagnosticat cu oligofrenie. Tnra este ncadrat ntr-un grad de handicap, de acelasi handicap suferind si mama ei. Ambele sunt ngrijite de o mtus, care nu si poate asuma si cresterea copilului care se va naste n curnd. Acum, i oferim tinerei nsrcinate ngrijirile de care are nevoie n situatia ei. Dup nasterea copilului, vom face demersurile necesare pentru a fi dat n plasament, iar mama se va ntoarce n casa n care locuieste, ne spune Alina Clapa. Georgeta este mam a doi copii: unul de un an, cellalt de cinci. Tnra de 26 de ani nu are o relatie bun cu mama ei, care refuz s o primeasc acas. Problemele au nceput odat cu nchiderea sotului su ntr-un penitenciar din tar, dup a fost prins la furat n Italia, unde se afla cu toat familia. Nu au mai primit-o nici socrii, iar femeia a rmas pe drumuri. Acum, asteapt ca brbatul s-si ispseasc pedeapsa si, n cel mult o lun, cnd va iesi, vor pleca din nou n Italia. La munc, spune femeia. Ultima mam cazat n Centrul Maternal are 41 de ani si doi copii, unul de sase ani, al doilea de 18. Femeia s-a desprtit de sotul ei, cu care a dus-o bine pn n momentul n care acesta a prins patima jocurilor de noroc. Pentru c nu aveau o cas, stnd cu chirie, femeia s-a mutat si ea tot cu chirie. Numai c si-a pierdut serviciul, a rmas n urm cu plata chiriei si, ntr-o zi, s-a trezit n strad. Centrul este refugiul provizoriu, pn cnd si va gsi un nou loc de munc, dar si aceast situatie pare greu de rezolvat, n conditIile n care femeia are doar opt clase si nu accept un loc de munc prost pltit. De la nceputul acestui an, am avut cazate n centru 18 mame, unele dintre ele victime ale violentelor n familie. Numai c de cele mai multe ori aceste femei sunt dependente financiar de sotii lor si, dup un timp, se ntorc acas cu sperant c agresiunile nu se vor mai repeta, a mai spus Carmen Preutu.
