Razboi pe fata �ntre primari si politistii din mediul rural

Primarii vasluieni le-au ar�tat cartonasul rosu politistilor din mediul rural. Chemati la instruire pe tema reorganiz�rii Politiei Rurale, edilii au iesit la atac �mpotriva oamenilor legii, iar acuzatiile sunt extrem de dure: sefii de post nu aplic� corect legea din cauza �cumetriilor�, nu sunt calificati si stau mai mult �n concedii medicale. Mai mult, unii politisti nu �i cunosc pe primari, av�nd o atitudine sfid�toare. Cu sau f�r� reorganizare, concluzia edililor este urm�toarea: va fi mai r�u dec�t acum!

Ieri, primarii din judet au fost chemati la sediul Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Vaslui pentru a afla mai multe despre procesul de reorganizare al Politiei Rurale. �n prezenta prefectului Levente Csaba Szekely si a comisarului sef Mihai Carp, seful IPJ, edilii au vorbit pe larg si despre problemele cu care se confrunt� �n comunit�t ile lor. �n debutul lucr�rilor, a fost prezentat� o „fotografie” la zi a aparatului de politie de la nivel national si local. Actuala organizare a sectiilor de politie dateaz� din anul 1969, c�nd au fost �nfiintate posturile de politie comunale. �n prezent, dac� la nivel urban la un politist revin 1.107 locuitori, �n mediul rural, un politist r�spunde de 978 locuitori. Paradoxal, dar mai putini oameni �n grij� nu �nseamn� mai putine probleme. Dimpotriv�, politistii din mediul rural se confrunt� cu multe dificult�ti, cele mai semnificative fiind conditiile improprii de munc�, mijloacele materiale si financiare insuficiente si dotarea deficitar�. Mai mult, pentru politistii care lucreaz� la comune nu exist� o motivare concretizat� printr-un spor financiar. Astfel, desi conducerea Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) a solicitat ca fiecare comun� s� aib� trei politisti, �n judet sunt localit�ti cu doi sau chiar cu un singur politist. �n prezent, �n judetul Vaslui functioneaz� 81 de posturi de politie, c�te unul la nivelul fiec�rei unit�ti administrativteritoriale. Dup� reorganizare, �n mediul rural vor exista opt sectii de politie si patru posturi. Pe l�ng� comuna Vinderei unde va functiona un post de politie, �n comunele Puiesti si Banca vor functiona sectii de politie. Posturile de politie vor r�m�ne �n continuare si �n localit�tile Alexandru Vlahut�, Dragomiresti si D�nesti. �n rest, �n toate comunele va r�m�ne un politist cu titulatura de agent si nu cu functia de sef de post.

Primarii, suparati pe politisti

Ioan Dorobantu, primarul comunei Bogd�nesti, a spus c�, �n acest moment, situatia la nivelul comunelor este „tulbure”. „Acum, la noi �n comun�, niciunul din politisti nu poate fi chemat la un telefon”, a spus primarul. D�nut Cretu, primarul comunei Muntenii de Jos, a fost mult mai transant. „Actualii sefi de post cunosc prea bine populatia si, din cazua cumetriilor, legea nu este aplicat� echitabil. Ar fi foarte bine dac� politistii care r�m�n �n comun� s� fie profesionisti. La noi, postul este gol, fiindc� un politist st� jum�tate de an �n concedii medicale, iar cel�lalt face naveta la Vaslui”, a spus D�nut Cretu. La r�ndul lui, Neculai Ignat, primarul comunei Puscasi, a propus ca oamenii s� fie sf�tuiti s�-si apere singuri propriet�t ile. „Comunitatea ar trebui s�-si asigure toate atributiile legate de paz�. O parte din politistii care sunt �n comune nu au nici un fel de calificare, pentru c� au fost luati direct din industrie”, a ar�tat Neculai Ignat.

Dupa ce politistii �nchid postul, hotii fac bairam!

Primarul comunei Cozmesti, Vasile Aporc�ritei, a venit cu o propunere interesant�: schimbarea turelor de lucru ale politistilor. „Politistilor s� le fac� program de lucru dup� mas�, pentru c�, de regul�, hotii ies la furat dup� orele 18.00”, a propus primarul. Si �n comuna D�nesti autorit�tile locale sunt foarte sup�rate pe politisti. Rene Pester, primarul localit�tii, a spus c� sunt lucr�tori ai MAI care nu cunosc primarii din judet. „Cu cei de la post am o colaborare foarte bun�, dar la nivelul judetului nu am fost cunoscut de politisti. Este foarte rusinos! Nu se poate asa ceva, e strig�tor la cer! C�nd vor veni la prim�rie �i voi da afar�!”, a promis Pester. Si Iulian Miliare, primarul comunei Berezeni, a avut de transmis o doleant� c�tre conducerea IJP Vaslui. „�n post ar trebuie s� r�m�n� politistii care tr�iesc �n localitate si nu cei care fac naveta”, a ar�tat primarul. Interventiile edililor a luat sf�rsit �n nota de pesimism a primarului comunei G�rceni. „Cu aceast� reorganizare, �n politie va fi mai r�u ca p�n� acum”, a �ncheiat Mircea Scutelnicu.

VARIANTA 1: MENTINEREA SITUATIEI ACTUALE

Pentru asigurarea respect�rii drepturilor conferite de lege politistilor cu privire la timpul repaus si pentru �ndeplinirea corespunz�toare a atributiilor de serviciu, ar fi necesar� cresterea cheltuielilor bugetare cu 7 %, pentru:

� �ncadrarea suplimentar� a aproximativ 1.600 politisti, �n raport cu situatia operativ� si volumul de munc�;
� achizitionarea a 226 de autoturisme, a 2.800 de aparate foto digitale si a 2.800 de truse criminalistice;
� achizitionarea de mijloace tehnice de paz�, supraveghere si alertare pentru dotarea posturilor de politie;
� alte costuri logistice (achizitie mijloace de interventie).

VARIANTA 2: �NFIINTAREA DE SECTII DE POLITIE �N MEDIUL RURAL, AV�ND LA BAZ� DOAR RESURSELE UMANE SI LOGISTICE EXISTENTE

Aceast� variant� presupune �nfiintarea de sectii de politie �n mediul rural, care s� preia activitatea biroului/formatiunii de politie rural� de la nivelul politiei municipale/or�senesti si s� coordoneze activitatea mai multor politii/posturi de politie comunal�. Politiile comunale/ posturile de politie comunal� se subordoneaz� sectiilor de politie pentru mediul rural. Prin reorganizarea politiei din mediul rural, nu va fi �ndep�rtat politistul din comun�, ci din contr� elementul politienesc va fi considerabil mai activ si mai eficient, deoarece personalul sectiilor de politie rurale se va specializa si va fi prezent �n zona de competent� 24 de ore din 24, cu asigurarea corespunz�toare a timpului de repaus pentru politisti. Stabilirea num�rului de sectii de politie rural� se va realiza de c�tre fiecare inspectorat judetean de politie pe baza urm�toarelor criterii:
� asezarea geografic� si topografia comunelor;
� c�ile de comunicatie si distanta �ntre comune;
� suprafata administrativ� a comunelor;
� num�rul populatiei;
� starea infractional� si contraventional�.

Se mentin posturile de politie comunale din localit�tile rurale care:
� sunt situate �n zone izolate si nu pot fi cuprinse �n itinerariile de patrulare;
� au o situatie operativ� complex�;
� �ndeplinesc alte criterii specifice de natur� a nu afecta climatul de sigurant� public�.

VARIANTA 3: �NFIINTAREA UNEI SINGURE SECTII DE POLITIE PENTRU MEDIUL RURAL, AV�ND LA BAZ� DOAR RESURSELE UMANE SI LOGISTICE EXISTENTE

Aceast� sectie de politie va prelua activitatea birourilor/formatiunilor de politie rural� de la nivelul politiilor municipale/or�senesti si va coordona toate politiile/posturile de politie comunal� din respectiva arie teritorial�. Se preconizeaz� �nfiintarea a 182 sectii de politie rurale, corespunz�toare num�rului de parchete. �n urma consult�rii politistilor care �si desf�soar� activitatea �n mediul rural, a sefilor inspectoratelor de politie judetene, a unor procurori si primari a rezultat faptul c� varianta 2 este cea optim�, �ntruc�t introduce mai mult� flexibilitate �n organizarea si utilizarea resurselor, cre�nd premisele cresterii calit�tii serviciului politienesc �n mediul rural cu aceleasi resurse si cu asigurarea corespunz�toare a timpului de repaus pentru politisti.
Rezultate asteptate:
� cresterea performantei dispozitivelor de ordine si sigurant� public�;
� proximizarea activit�tii politistilor din mediul rural;
� profesionalizarea politistilor de ordine public�;
� asigurarea prezentei �n teren a elementului politienesc 24/24 ore;
� solutionarea cu celeritate a dosarelor penale;
� reducerea timpului de reactie la evenimentele sesizate prin SNUAU 112;
� asigurarea corespunz�toare a timpului de repaus pentru politisti;
� reducerea agresiunilor �mpotriva politistilor;
� mentinerea, �n primii doi ani, a interventiilor sub 15 minute la evenimentele semnalate prin SNUAU 112 la nivelul de 70%;
� mentinerea, �n primii doi ani, a criminalit�tii la nivelul �nregistrat �n anul 2011;
� reducerea cu 5% �n primul an a num�rului de infractiuni �nregistrate de ultraj �mpotriva politistilor.