Dubla sarbatoare: S�nzienele si Nasterea Sf�ntului Ioan Botezatorul

�n fiecare an, Biserica Ortodox� s�rb�toreste Nasterea Sf�ntului Ioan Botezatorul, �nainte Merg�torul Domnului. �n zilele lui Irod, regele Iudeilor, tr�ia un preot, Zaharia, si sotia sa, Elisabeta, care nu aveau copii. Ei erau drepti �naintea lui Dumnezeu si se rugau zi si noapte Domnului s� le binecuv�nteze casa cu un copil. Dumnezeu a trimis un �nger, pe arhanghelul Gavril, care i-a vestit preotului Zaharia c� sotia sa va naste prunc ce va avea numele Ioan. Zaharia s-a �ndoit, iar Dumnezeu l-a pedepsit, r�m�n�nd mut p�n� la nasterea pruncului. La vremea cuvenit�, Elisabeta a n�scut un prunc. Elisabeta a insistat s� i se pun� numele Ioan, ceea ce a confirmat si preotul Zaharia, care a scris pe o t�blit� acest nume. Si imediat, Zaharia si-a rec�p�tat graiul si a proorocit c�tre Ioan: „Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Prea�nalt te vei chema, c�ci vei merge �naintea fetei Domnului, ca s� g�sesti c�ile Lui, s� dai poporului t�u constiinta m�ntuirii �ntru iertarea p�catelor”. La unele popoare se obisnuieste ca numele Ioan Botez�torul s� fie folosit drept prenume cu am�ndoi termeni: �n francez�, Jean-Baptiste, �n italian�, Giovanni Battista. �n limba rom�n� exist� un prenume feminin: S�nziana. El se refer� nu la persoana lui Ioan Botez�torul, ci la s�rb�toarea de la 24 iunie, numit� S�nziene, care este legat� de multe obiceiuri populare ce, se pare, provin din timpuri foarte vechi, precrestine, amintind de ceremonii de la s�rb�torile zeitei Diana, devenit� la daco-romani Zana.

Traditii si superstitii

�n popor se spune c� aceast� zi este miezul verii, cap de var�, e ziua c�nd se �ntoarce cr�ngul spre iarn�. Ast�zi, oamenii nu lucreaz� nimic, deoarece se spune c� si soarele se odihneste sau lucreaz� numai p�n� la amiaz�. �n schimb, se tin cl�ci la oamenii mai s�raci. Superstitiile spun c� soarele joac� pe cer sau st� �n loc la amiaz� si vara se �ntoarce spre iarn�. Cine-l vede, toat� vara va fi chinuit de dureri de cap. Nimeni nu trebuie s� se uite la soare �n aceast� zi. Cine a v�zut soarele juc�nd de trei ori, are s� orbeasc�. Tot �n popor se povesteste c�, �n aceast� zi, disde-dimineat�, soarele se spal� pe fat� �n timpul r�s�ritului. Cine se uit� la el cu atentie vede curg�nd apa pe jos, pe poala r�s�ritului, sub �nf�tisarea unor lungi raze luminoase. S�nzenele se tin pentru c� se jelesc p�s�rile c� a trecut vara. S�nzienele se mai numesc si Dr�gaice, zi �n care porumbul pierde gr�unta de la r�d�cin�. Dr�gaica face s� se coac� fructele si sem�n�turile mai repede, ferindu-le de stric�ciuni si putrezire.

Hora S�nzienelor

Legendele spun c� S�nzienele sunt niste fete foarte frumoase, care tr�iesc prin p�duri sau pe c�mpii. Ele se prind �n hor� si „dau puteri” deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. �n popor se crede c� �n noaptea S�nzienelor z�nele zboar� prin aer sau umbl� pe p�m�nt. Ele c�nt� si �mpart rod holdelor, femeilor c�s�torite, �nmultesc p�s�rile si animalele, t�m�duiesc bolnavii, ap�r� sem�n�turile de grindin�. Dac� oamenii nu le s�rb�toresc cum se cuvine, ele se sup�r�, devenind surate bune cu �nr�itele Iele. �n noaptea de S�nziene se practic� si ritualuri de aflare a ursitului, dar si timpul �n care tinerele fete se pot m�rita. S�nzienele se r�zbun� pe femeile care nu tin s�rb�toarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici b�rbatii nu scap� usor. Pe cei care au jurat str�mb vreodat� sau au f�cut alt r�u �i astept� pedepse �ngrozitoare, despre S�nziene stiindu-se c� sunt mari iubitoare de dreptate.