Educatia si handicapul feminin

1
383

Dup Botosani, judet ce ocup primul loc n Romnia privind numrul personalitt ilor oferite trii, Vasluiul ocup primul loc n ce priveste numrul de femei ce au avut ceva de spus si de fcut, personalitti dintre care mentionm doar pe “primele”, urmate de multe altele ceau continuat istoria:

– Elena Rosetti Cuza, nscut la Solesti – Prima Doamn a Romniei, sotia lui Alexandru Ioan Cuza, fondatoare de spitale, azile si scoli, fptur de-o delicat structur spiritual, adevrat exemplu al “bunttii feminine”;

– Zizi Lambrino, din Zpodeni, Butucrie – prima sotie a lui Carol al II-lea, rege al Romniei, obligat s divorteze datorit conjuncturii politice;

– Luiza Zavloschi – prima femeieprimar din tar, originar, ca realizare administrativ, din Buda-Osesti;

– Ana Pauker, cea de trist amintire, nscut la Codesti – prima femeie om-politic;

– Florica Bagdazar, legat de Rosiesti – prima femeie-ministru (al Ministerului Snttii, n 1944);

– Smaranda Brescu, din Brlad – prima femeie-parasutist, iar lista ar mai putea continua, dar ne oprim aici.

Desi Vasluiul e, si astzi, o zon defavorizat economic, dar si din punct de vedere al prejudectilor si mentalittilor negative, fetele si femeile din zon trebuie s fie mndre c sunt vasluience, c au naintase care, chiar dac nu ntotdeauna au fcut cinste trii (a propos de Ana Pauker), au demonstrat, totusi, c pot influenta mersul lumii, c Universul se nvrte chiar si la Vaslui, c inteligenta nu stagneaz si c se poate, indubitabil, nvinge “handicapul provinciei” dac exist suficient motivare, dorint de actiune si climat psiho-social potrivit evolutiei. Aceste femei mentionate mai sus, precum si, n general, femeile din prezent, nu ar fi reusit s se afirme dac nu ar fi existat reglementri legislative care s permit acest lucru, la modul oficial, ne referim, fcnd abstractie de acele situatii cnd o reprezentant a “sexului frumos si slab” si-a cucerit calea n societate prin mijloace “ilegale” (celebru e cazul primei femei-medic ginecolog din lume, din Grecia Antic mai precis, care a trebuit s se travesteasc n brbat pentru a reusi s urmeze cursurile Academiei Medicale ale epocii – Agonodike a absolvit cu brio, “Magna cum laudae”, ntre noi fie zis!). Reglementrile juridicolegislative au fost, la rndul lor, cucerite tot prin strdanii ale miscrilor de femei, care au traversat tot drumul plin de ghimpi al obtinerii de drepturi, de la interzicerea comertului cu femei si copii (1904, 1910), pn la instituirea, n conditiile legii, n 2001, “a unor actiuni sau a unor msuri speciale pentru protectia persoanelor si categoriilor defavorizate care fie se afl pe o pozitie de inegalitate n raport cu majoritatea cettenilor datorit originii sociale ori a unui handicap, fie se confrunt cu un comportament de respingere si marginalizare atunci cnd acestea nu se bucur de egalitatea sanselor” (conform Hotrrii nr. 1194 privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminrii – publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 792 din 12 decembrie 2001). Iat, pe scurt, drumul lung parcurs de miscrile feministe pentru a reusi s obtin schimbarea perceptiei umanittii, de la femeia fr suflet la femeia egal ca partener social, de la femeia fr scoal la femeia care, prin educatie, e capabil s achizitioneze rezultate egale cu ale brbatilor n domenii ce utilizeaz aportul inteligentei sau al aptitudinilor. n principal scoala – si aici este aportul su evident pozitiv – este cea care ofer elevilor corpuri de cunostinte ale cror rigori i nvat s nu se limiteze la verbalizarea facil si banal, ci s interiorizeze faptul c descoperirea autentic implic o msur considerabil de reflectie si apreciere critic. Mai mult, pentru cei care vdesc o vocatie precoce pentru descoperiri originale n domenii esentiale, indiferent dac sunt bieti ori fete, este probabil s se afle cei (cele) care, mai trziu, vor aduce contributii esentiale. De aceea, “oricrui copil trebuie s i se ofere cele mai variate situatii si oportunitti n care el s se poat manifesta spontan, cci numai asa se pot dezvlui acele trsturi caracteristice ale zestrei lui native, care trebuie stimulate sistematic pentru a se putea realiza pe deplin” (Bogdan, Tiberiu, coord., 1981 – Copii capabili de performante superioare, n Caiete de pedagogie modern 9, E.D.P., Bucuresti). Situatii si oportunitti – acestea sunt cuvintele-cheie. Mult – prea mult timp! – n istorie femeia a apartinut acelei categorii defavorizate creia nu-i era permis s accead la educatie datorit rolului pe care cealalt “jumtate” a omenirii i-l conferea: rolul de serv, procreatoare lipsit de drepturi, incapabil de a ndeplini sarcini importante n societate, destinat doar s compenseze anumite laturi ce-i lipseau brbatului (cu accent pe dimensiunea emotional-afectiv). Este de apreciat, deci, aportul educat iei la formarea personalittii umane n general, dar si a celei feminine, n particular. Desi munceste dublu astzi (si la serviciu, si acas!), femeia a putut s descopere c reuseste (dac vrea, dac nu se las limitat de barierele mentalittii ancestrale, dac e vrednic si-si ntelege rostul pe lume) s se afirme ntr-o lume care nc – din nefericire! – mai este tributar vechilor cutume privitoare la raportul dintre sexe. Oricum, e o mare realizare faptul c sa nteles necesitatea de a oferi egalitate de sanse n educatie si, n general, n toate aspectele vietii sociale. C s-a traversat, n mare parte, etapa considerrii femeii ca fiind o unealt si s-a ajuns la etapa considerrii ei ca fiind partener. Iar aceast remarcabil transformare se observ cel mai bine atunci cnd analizm eforturile depuse pentru a integra n societate copiii – n genere (nu numai fetele, care prin nssi “natura” lor, srmanele, ar avea nevoie!), copiii cu deficiente, copiii (bieti, fete!) care, n ciuda unor “handicapuri” ce-i departajeaz de lumea “normal”, au posibilitatea de a nvta, de a fi independenti, de a cpta respect de sine, de a fi priviti ca membri ai natiunii umane, iar nu ca anomalii destinate “aruncrii n pr- pastie”, conform viziunii lui Platon n Republica. Nu trebuie s uitm c dac toti oamenii ar avea deficiente, “handicapul” ar constitui norma, iar dac n lume n-ar fi dect femei, a fi femeie nar mai constitui un “handicap”. Astzi exist scoli speciale pentru acesti copii speciali si e un pas urias de la ce-a fost, desi ideea – la care aderm! – este de a-i integra n scolile de mas, capabile s le dea oportunitatea de a actiona n plan social ca persoane de egal demnitate cu cea a persoanelor “normale”. Iar dac ne gndim cum erau privite fetele normale n trecut si cum sunt privite astzi fetele cu deficiente (“handicapuri” stabilite tot de noi, “normalii”, prin comparat ie cu “normele” majorittii), saltul ni se pare incredibil si de nesperat pentru o perioad de timp att de scurt n istoria umanittii (abia un secol!). Cu att mai minunat ni se pare progresul n mentalitate, cu att mai remarcabil este efortul celor care persevereaz n a schimba, prin educatie, atitudinea fat de deficient, fat de handicapul “standardizat” n valentele sale negative, fie acestea mentale, fizice, sociale sau pur-si-simplu legate de apartenenta religioas, etnic, de ras ori… sex!

Cleopatra-Mercedes Ravaru

1 COMENTARIU

  1. cred ca articolul este un imbold catre ncrederea n noi nsene pentru c? femeile chiar pot ?i ofer? foarte mult la nivelul culturii, educa?iei ??rii noastre.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.