Trim ntr-o epoc n care nici nu putem s ne nchipuim cum ar fi fr lumin electric, fr masin, fr computer sau fr telefon, lucruri care ne usureaz viata si munca. Au existat ns si perioade, nainte de marea revolutie industrial, n care felinarele pe strad erau aprinse de o persoana angajat s fac asta sau muncitorii erau treziti n fiecare dimineat de cineva care le btea n geam.
Incont.ro prezint cteva ditre cele mai ciudate ndeletniciri ale oamenilor, care au existat si care erau meserii n adevratul sens al cuvntului.
Bufonul regelui
Cu totii am auzit de bufonul regelui, singurul personaj de la curte cruia i era permis s fac glume pe seama monarhului frs-si piard capul, atta vreme ct acestea l fceau pe rege s rd. Si desi aceast meserie a disprut demult, regele din Tonga a vrut s se amuze si a numit, n 1999, un astfel de bufon la curte, care, n mod surprinztor, era si sftuitorul financiar al guvernului.
Desteptatorul
Destepttorul era ntlnit n Anglia si n Irlanda n timpul revolutiei industriale, nainte ca ceasurile cu alarm s apar sau s fie suficient de ieftine ca s si le permit toat lumea. Jobul destepttorului era acela de a-i trezi pe oameni pentru a nu ntrzia la munc. El folosea de cele mai multe ori un bt lung si subtire (de obicei din bambus) cu care btea n ferestrele de la etaj si sttea n fata casei pn cnd proprietarul l asigura c s-a trezit. ntrebarea este, ns, cine l trezea pe destepttor?
Vindecatorul cu broasca rioasa
Acestia erau recunoscuti n Anglia secolului 19 ca fiind vindectorii tuturor bolilor, n special ai celor de piele sau ai celor cptate prin vrjitorie sau blesteme. Meseria lor era aceea de a plasa o broasc rioas sau un picior de broasc rioas nvelit ntr-un tifon n jurul gtului bolnavului. Trebuie amintit faptul c acesti vindectori aveau acas o adevarat cresctorie de broaste rioase, iar n situatiile n care era nevoie de un picior de broasc, pentru a-l lsa pacientului pentru continuarea tratamentului, ei se ocupau si de… transare.
Biciuitorul de cini
Era un oficial al bisericii a crui grij era aceea de a scoate cinii din biseric sau din curtea bisericii, atunci cnd acestia deranjau slujba. n unele zone ale Europei, n secolele 16-19, era un lucru comun ca oamenii s mearg la biseric nsotiti de cinii din curte. Dac animalele deveneau obraznice si fceau zgomot sau erau agitate, biciuitorul de cini trebuia s le ndeprteze sau s le linisteasc, pentru ca ceremonia s se desfsoare n liniste. Ei se foloseau, de cele mai multe ori, de un bici (de aici si numele), iar jobul era pltit si a rmas n analele bisericilor n multe zone din Anglia.
Profanatorul de morminte
Desi acum se pedepseste cu nchisoarea, n secolele trecute, n Marea Britanie, pentru furtul de cadavre nu se ddea dect o mic amend. Tocmai de aceea, fenomenul devenise o industrie n anii de maxim dezvoltare a medicinei n Europa. Una dintre metodele folosite de profanatori era s sape la un capt al mormntului, s sparg sicriul si s trag cadavrul afar, cu ajutorul unei frnghii. Aveau grij, ns, s nu fure bijuteriile sau obiectele scumpe cu care mortii fuseser ngropati, pentru c, pentru acest lucru, pedepsele erau mult mai mari. n anii 1800, trecerea de la profanare de morminte la crim s-a fcut destul de usor, n conditiile n care cei care se ocupau cu asta erau pltiti mult mai bine pentru cadavrele proaspete.
Spalatorul de lna
Splatul lnei era unul dintre procesele prin care trebuia s treac materia prim, nainte de a fi folosit la fabricarea hainelor, pentru eliminarea grsimilor si a impurittilor si pentru a o face mai moale. Ciudtenia acestui job vine din faptul c splarea se fcea, de obicei, cu urin, datorit amoniacului si a srii pe care le contine si care ajutau la ndeprtarea grsimii. n epoca romanilor, aceast meserie era fcut de ctre sclavi, care stteau n urin pn la glezne. Urina era asa de important n acea perioad, nct aceasta era taxat. n perioada medieval, pentru splatul lnei s-a introdus argila.
