Acest an se anunt mbelsugat pentru productorii agricoli din judetul Vaslui. Precipitatiile din toamn au refcut rezerva de ap din sol iar zpada czut protejeaz plantele de nghet. Cu cstigurile frumoase din 2010, agricultorii au toate motivele s se astepte la conturi si hambare pline. Din pcate, n tot acest timp, Guvernul a spat vrtos la ruinarea afacerilor. Drept cadou de Crciun, au fost abrogate singurele legi prin care se mai putea acorda un sprijin financiar fermierilor: creditul agricol si despgubirile n caz de calamitti naturale.
Agricultorii vasluieni au sperant e mari pentru noul an agricol. Precipitatiile czute n toamna trecut, precum si ninsorile din timpul iernii au refcut rezerva de ap din sol. Gabriela Anghelut, purttor de cuvnt la Directia pentru Agricultur Judetean Vaslui, spune c, pn la aceast dat, culturile agricole au o vegetatie optim si exist premisele unor productii bune. „n aceste zile, nu avem raportate probleme legate de nghet. Culturile agricole au intrat bine n iarn iar stratul de zapad de circa 15 centimetri a protejat plantele de nghet. De altfel, nu au fost nici temperaturi sczute de lung durat, care s afecteze culturile semnate n toamn. La aceast or, fermierii fac propuneri pentru nsmntarea culturilor de prim- var”, a precizat Gabriela Anghelut.
Politica antiagricola
Din nefericire pentru fermieri, Guvernul si-a luat definitiv mna de pe agricultur. La sfrsitul anului trecut, n Monitorul Oficial nr. 888 din 30 decembrie, a fost publicat Legea nr. 281. Practic, prin acest lege, Executivul a abrogat singurele acte normative prin care se mai putea acorda sprijin financiar productorilor din agricultur. Este vorba despre Legea nr. 150/2003 a creditului agricol, prin care fermierii puteau accesa mprumuturi la bnci, pentru desfsurarea activittii curente de productie. Dup ramburasarea integral a creditului, fermierii puteau depune un dosar n vederea obtinerii fondurilor publice. Al doilea act normativ abrogat este Legea nr. 381/2002, prin care se acordau despgubiri pentru culturile agricole afectate de calamitti naturale. Prin acest gest, despgubirile pentru culturile afectate de secet si de nghet din anii trecuti nu vor mai fi acordate.
2010, un an profitabil
Anul trecut a adus un profit nesperat agricultorilor vasluieni. Chiar dac conditiile meteorologice nu au fost din cele mai bune, recoltele bogate obtinute la unele culturi si preturile avantajoase au salvat fermierii. Investitia n pmnt a fost rentabil, profitul fiind direct proportional cu respectarea lanturilor tehnologice. La nivelul judetului Vaslui, circa 70% dintre fermieri au ncheiat anul agricol n cstig. Este vorba despre cele peste 300 de societti comerciale care administreaz exploatatii mai mari de 50 hectare de teren arabil. Nici micii proprietari de pmnt, care au lucrat terenurile individual, nu au iesit pe pierdere n aceast toamn. Astfel, la nivelul judetului, se poate vorbi de un profit mediu de 100 lei/hectar, n conditiile n care la unele culturi s-au cstigat si 2.000 lei/hectar.
Profit la gru si porumb
Chiar dac umiditatea prelungit din timpul recoltrii a declan- sat fenomenul de ncoltire, cstigurile la cultura de gru au fost multumitoare. Secretul obtinerii unui profit consistent a fost acela ca fermierii s nu fi vndut productia imediat dup treierat. Astfel, dac la recoltare un kilogram de gru a costat 38 de bani, dup numai o lun, fermierii au primit 65 de bani pe kilogram. La acest pret, cu o productie de 3,5 tone la hectar, productorul si acoper cheltuielile si obtine si un cstig. O alt cultur la care productorii au dat lovitura a fost porumbul. La o productie cuprins ntre 7 – 10 tone boabe la hectar si un pret de 60 – 62 bani/kilogram fr TVA, cstigul a fost foarte bun. Si la cultura de floarea soarelui, fermierii au contabilizat o productie foarte bun. La o recolt de 2,5 tone la hectar si un pret de vnzare de 1,3 lei/kilogram, profitul a fost consistent. Spre exemplu, la un calcul realizat la productia obtinut, pretul de livrare si cheltuieli, rezult un profit de 20 milioane de lei vechi/hectar. Si la rapit, product ia mai mic a fost compensat de un pret bun de livrare, care a fost de 1,3 lei/kilogram.
