Oaze ale spiritualitatii crestine din Basarabia

�Iar �n tara aceasta, pe muntii poporului lui Dumnezeu �i voi face un singur neam si un singur conduc�tor va fi peste toti, nu vor mai fi dou� neamuri si �n viitor nu se vor mai �mp�rti �n dou� state.�

La prima vedere, r�ndurile de mai sus par decupate dintr-un text contemporan care, spre groaza rusofililor si a acolitilor acestora de peste Prut, ar sustine Unirea Basarabiei cu Rom�nia, adic� intrarea �n normalitatea instituit� odat� cu geneza neamului nostru. De fapt, textul apartine profetului Ezechiel (37-22), care a tr�it cu mii de ani �n urm� si, deci, nu are cum s� fie �nvinuit de colaborare cu serviciile secrete rom�nesti, cum l-ar considera comunistii lui Voronin la o prim� lectur�. Adev�rul este c� meandrele istoriei, ciclicitatea sa, conturat� de Giambattista Vico, ne ofer� situatii similare existente la mari distant�ri �n timp si spatiu. Asa sa �nt�mplat cu Iudeea si Israel, dou� state evreiesti cu aceeasi limb�, religie si popor, care se cereau unificate �n timpul lui Ezechiel, asa cum se cer unificate acum Basarabia si Rom�nia. Citatul apare semnificativ pe coperta lucr�rii �Oazele duhovnicesti ale Mitropoliei Basarabiei din Protopopiatul Chisin�u�, intitulat� cu modestie album, alc�tuit� de profesorul Tudor Guzun, binecuv�ntat� de IPS Petru, Arhiepiscop al Chisin�ului, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor. Spiritul predominant al binecuv�ntatei scrieri const� �ntr-o armonizare deplin� �ntre profundul sentiment al tr�irii crestine cu la fel de profundul sentiment al apartenentei la poporul rom�n, de care se leag� toate sperantele. Cit�m c�teva fr�nturi din m�rturisirile autorului: �Mitropolia Basarabiei este puntea sigur� de leg�tur� cu leag�nul civilizatiei crestine ortodoxe rom�ne, prin trasarea drumului p�cii si �ntelegerii.�; �Ne ducem cu cinste si demnitate crucea neamului �n speranta prosper�rii spiritualit�tii poporului rom�n.�; �P�m�ntul binecuv�ntat al Basarabiei trebuie s� dea rod duhovnicesc �ntregii civilizatii crestine rom�ne�. Sunt atitudini admirabile care, �n contextul vietii bisericesti de peste Prut, cap�t� o aur� simbolic�. �ntr-adev�r, apartenenta etnic� si organizarea oficial� a Bisericii au intrat aici, de multe ori, �n contradictie. Principala cale prin care Rusia a c�utat s�-si aserveasc� poporul rom�n a fost sublinierea, cu ascuns� perversitate, a comunit�tii ortodoxe ca expresie a crestinismului. De aici, falsa proclamare a dorintei de eliberare a crestinilor de sub jugul musulman ca scop fundamental al politicii tarilor, care doreau, de fapt, s� ocupe noi teritorii. Idealul, at�t de frumos �n aparent�, a venit �n �nt�mpinarea unor sentimente sincere ale unor patrioti ca Dimitrie Cantemir care, din fericire pentru el, nu a mai cunoscut urm�rile �n timp ale atasamentului s�u fat� de Rusia. Odat� cu cotropirea Basarabiei, �n 1812, si integrarea sa �n Imperiul Rus, ca regiune mai �nt�i (oblasti), apoi, pe deplin, ca gubernie, aici s-a constituit o Mitropolie, al c�rei prim-ierarh, Gavriil B�nulescu-Bodoni, a reusit partial s� p�streze �n Biseric� tr�s�turile rom�nesti ale locului. Au urmat, �ns�, mitropoliti trimisi de la Moscova, care s-au str�duit s� rusifice totul, de la limb� la arhitectur�, si care si-au �nc�lzit resedinta din Chisin�u arz�nd c�rtile de cult tip�rite �n rom�neste. Odat� cu revenirea Basarabiei la patria-mam�, din 1918, au loc importante schimb�ri si �n organizarea bisericeasc�. �n anul 1925, Biserica Ortodox� Rom�n� devine autocefal�, ca prim pas c�tre constituirea Patriarhiei si, astfel, poate fi �ntemeiat� Mitropolia Basarabiei, al c�rei ierarh va fi numit la 26 aprilie 1928, Mitropolitul Gurie Grosu. Dup� noua ocupatie ruseasc� din 1940-1941 si �ncep�nd apoi din 1944 p�n� �n 1990, autorit�tile sovietice dicteaz� si �n domeniul Bisericii, urm�rile simtinduse si ast�zi. Dup� independenta de stat, a urmat lupta pentru independenta asez�mintelor de cult si a structurii administrative a acesteia: �La 30 iulie anul 2002, dup� 10 ani de rug�ciune si lupt� pentru afirmarea sa, este, �n sf�rsit, �nregistrat� Mitropolia autonom� a Basarabiei din cadrul Patriahiei Romane�. Actualmente, �n zona Chisin�u se disting 17 asez�minte-biserici, dou� m�n�stiri, o catedral� si un paraclis – av�nd un caracter pur rom�nesc, eliberate de orice form� de supusenie fat� de Moscova. S� ne oprim asupra c�torva dintre acestea. Ca vechime �n timp, cea dint�i se �nscrie M�n�stirea �Sf�ntului Morm�nt� , ale c�rei temelii se presupune c� au fost puse de Stefan cel Mare si Sf�nt. Cele mai multe m�rturii scrise, p�strate, dateaz� din secolul al XVII-lea si sunt �n leg�tur� cu M�n�stirea Galata din Iasi, de care a apartinut l�casul din Buiucani – Chisin�u, care a reluat denumirea de la Iasi, av�nd, totodat�, si mari propriet�ti. De asemenea, �nchinarea c�tre Sf�ntul Morm�nt era o not� comun� a celor dou� m�n�stiri. De o semnificatie profund� ni se pare alegerea unor sfinti rom�ni drept hram al mai multor biserici din zon�. Una dintre acestea este �Sf�nta Cuvioas� Teodora de la Sihla�, care continua existenta �n timp a capelei pentru fete din Chisin�u. Si mai deosebit este faptul c� biserica respectiv� ctitoreste o alta, cu hramul �Sfintii Stefan cel Mare si Cuviosul Daniil Sihastru�. �n ambele se slujeste numai �n limba rom�n�, ar participa la cult si numerosi �frati crestini rusi�, cum spune autorul. S� mai amintim biserica �Sf�nta Cuvioas� Parascheva de la Iasi�, �Sfintii Martiri Br�ncoveni� si �Duminica Tuturor Sfintilor Rom�ni si Sf�ntul Cuvios Ioan Iacob de la Neamt-Hozevitul� . Preotul de aici explic� astfel denumirea: �Duminica Tuturor Sfintilor Rom�ni ne ofer� posibilitatea de a pr�znui pe toti sfintii rom�ni care sunt legati de spatiul nostru prin faptul c� s-au n�scut aici, dar sunt universali prin credinta lor�. �n amintirea celor care au suferit sub regimul comunist sovietic s-a ridicat Biserica Deportatilor, �A Tuturor Sfintilor�, epitrop al acesteia fiind doamna Eugenia Leahu, ea �ns�si fost� deportat� si, cit�m: ��n m�rturisirile dumneaei n-am simtit ur� sau dispret fat� de alte etnii, deoarece acolo, �n Siberia de gheat�, erau adusi din toate colturile defunctei Uniuni Sovietice gospodari adev�rati si crestini curati – oameni ai lui Dumnezeu�. Iar preotul paroh, Ioan Baltag, este originar din C�inari – C�useni, unde s-a n�scut patriotul, poetul si preotul Alexei Mateevici, ale c�rui versuri simbolizeaz� unitatea de limb� si de neam de la Nistru p�n� la Tisa. Concluzia, pentru tot ce s-a scris �n paginile prezentate mai sus, apartine autorului Tudor Guzun: �Fie ca Dumnezeu, Care poate totul, Care stie adev�rul, s� ne fac� parte de Basarabia �ntregit� la trupul T�rii.�.

Dan Ravaru