Romnii sunt bolnavi, dar nu se duc dect n stare grav la medic, iar foarte multi nu sunt multumiti de calitatea serviciilor medicale. Cele mai multe asteptri le au tinerii si populatia din mediul rural. Acestea sunt rezultatele unei cercetri efectuate recent de Institutul de Cercetare a Calittii Vietii a ntocmit un studiu amplu referitor la mai multe aspecte ale vietii, calitatea unor servicii si gradul de multumire a populatiei fat de aceste servicii. n cadrul acestui studiu, un capitol distinct este destinat evalurii strii de sntate a populatiei si a serviciilor de sntate.
Datele cercetrii Calitatea Vietii 2010 arat c oamenii apreciaz starea de sntate ntr-un registru mediu: media aprecierilor este de 3,2 pe o scal de la 1 la 5, de la foarte proast la foarte bun. O proportie de 46% din populatie si apreciaz starea de sntate ca fiind bun si foarte bun, 28% ca fiind satisfctoare, n timp ce aproximativ un sfert dintre respondenti (26%) o consider ca fiind proast si foarte proast. Aceste date sugereaz faptul c o proportie semnificativ a populatiei experimenteaz probleme importante legate de starea de sntate. Aprecierea strii de sntate s-a deteriorat n timp fat de anii 90, cnd o proportie de 63% dintre respondenti aprecia starea de sntate ca fiind bun si foarte bun. n schimb, comportamentele preventive n domeniul snttii sunt putin rspndite, numai 43% dintre respondent i declarnd c obisnuiesc s mearg la medic pentru controale de rutin. Majoritatea populatiei (55%) nu obisnuieste s mearg la medic fr a avea semne de boal. Femeile si apreciaz starea de sntate mai slab dect brbatii: 30% dintre femei si 21% dintre brbati apreciaz starea de sntate ca fiind proast si foarte proast. Pe msur ce nivelul de educatie creste, evalurile strii de sntate se mbunttesc. n cazul categoriilor cu educatie superioar, se poate considera c ele detin mijloacele materiale de a controla propria stare de sntate, dezvolt strategii active de viat, sunt interesate de stiluri sntoase de viat, au acces mai usor la informatie medical, toate acestea explicnd o stare mai bun de sntate. Persoanele cu educatie sczut apreciaz preponderent negativ starea de sntate, la mare distant de persoanele cu educatie nalt: 67% dintre cei care au absolvit cel mult scoala general si apreciaz starea de sntate ca fiind proast si foarte proast si numai 8% dintre cei cu educat ie superioar exprim aceleasi aprecieri. Aceste diferente majore relev rolul important pe care programele de educatie sanitar l pot avea n contextul actual pentru categoriile care se dovedesc vulnerabile. Comportamentele preventive sunt mai accentuate la populatia de peste 65 de ani si n mic msur prezente la tineri. 37% dintre tineri (18-24 de ani) obisnuiesc s mearg la medic pentru controale de rutin si 52% dintre cei cu vrste peste 65 de ani au acelasi comportament. Evaluarea strii de sntate variaz si n n functie de mediul de rezident: 55% dintre cei care locuiesc n rural si apreciaz starea de sntate ca fiind proast si foarte proast, fat de 45% dintre cei care locuiesc n urban. Acest lucru se datoreaz att diferentelor de structur ocupational si de vrst ale populatiei ct si diferentelor existente n serviciile medicale disponibile n cele dou medii rezidentiale. Asistenta medical primar este, n general, pozitiv evaluat, 56% dintre respondenti apreciind-o ca fiind bun sau foarte bun, 28% considernd c este satisfctoare iar 16% apreciind-o ca fiind proast sau foarte proast. Evalurile pozitive pot fi explicate prin accesul relativ usor la serviciile de asistent primar, n cele mai multe situatii si prin posibilitatea dezvoltrii unor relatii apropiate cu personalul medical. n schimb, evaluarea n ansamblu a sistemului de ngrijire a snttii este preponderent negativ. n anul 2010, majoritatea populatiei (54%) consider sistemul de ngrijire a snttii ca fiind prost sau foarte prost, o proportie mai mic dect n anul 2006. n mediul urban, evalurile sunt mai nefavorabile, comparativ cu mediul rural, chiar dac n orase sistemul medical este mult mai dezvoltat: 57% dintre cei care locuiesc n urban apreciaz sistemul medical ca fiind prost sau foarte prost, fat de 49% dintre cei din rural. 56% dintre persoanele cu studii superioare apreciaz sistemul medical ca fiind prost sau foarte prost, fat de 47% dintre cele care au scoala general. Aprecieri pronuntat negative au segmentele de vrst 25-34 ani si 45- 54 ani (61% consider sistemul medical ca fiind prost sau foarte prost), n comparatie cu populatia vrstnic (doar 50% dintre vrstnici exprim aceleasi evaluri). Imaginea asupra sistemului de ngrijire a snttii este pronuntat negativ, oamenii exprimnd, n majoritatea lor, opinii nefavorabile fat de acest sistem.
Concluzia?…simpla! desfiintati sistemul sanitar care nemultumeste pe toata lumea si aduceti pe mama OMIDA, care va rezolva totul!!PA!!!
Comentariile sunt închise.