De astzi, crestinii intr n Postul Crciunului, perioad pentru care Biserica a instituit o serie de interdictii alimentare si de comportament. Aceste reguli aduc aminte crestinilor de patriarhii si dreptii din Vechiul Testament, care au petrecut timp ndelungat n post si rugciune, n asteptarea si ndejdea venirii lui Mesia. Totusi, Postul Crciunului este mai putin sever dect celelalte, fiind mai aspru doar n perioada 20-24 decembrie. Dac lunea, martea sau joia cade serbarea vreunui sfnt cu doxologie mare, se dezleag la peste, iar miercurea si vinerea, n acest caz, se dezleag la ulei si vin. Dac se ntmpl ca miercuri si vineri s fie un sfnt cu priveghere (5, 6, 9, 12 si 13 decembrie), ori Hramul Bisericii, atunci se dezleag la peste, ulei si vin.
Cuvntul „post” semnific absent a voluntar, partial sau total de hran, absent ce are n general limite variabile. El este practicat din cele mai vechi timpuri pentru recptarea snttii, pentru mentinerea tineretii si pentru iluminarea spiritual. Marii conductori spirituali au avut o deosebit ncredere n puterea postului de a mbuntti nu numai starea fizic, ci si puterea mental. Pitagora cerea ucenicilor si s posteasc 40 de zile nainte de a fi initiati, sustinnd c mintile lor puteau fi purificate si limpezite numai prin post pentru a putea ntelege nvtturile legate de secretele vietii. De asemenea, n orasul Alexandria din Egipt, considerat pe vremuri unul dintre centrele educationale ale lumii, ucenicii trebuiau s posteasc 40 zile nainte de a studia cu maestrul lor. Postul religios al Crciunului este practicat de mii de ani si face parte integrant din viata cres- tinului. Din punct de vedere al alimentatiei, acest post este mai usor dect cel al Pastelui, avnd mai multe dezlegri la peste, ulei si vin. Se pot mnca preparate din peste n toate zilele de smbt si duminic, inclusiv pe 21 noiembrie, de srbtoarea Intrrii n biseric a Maicii Domnului, si n zilele de prznuire a unor sfinti cinstiti n toat lumea ortodox. Asadar, este dezlegare la peste si pe 30 noiembrie (Sf. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zamislirea Sfintei Fecioare Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). n afar de peste si produse din peste, n zilele cu dezlegare se poate consuma si ulei si vin. Postul Crciunului este mai usor si pentru c n aceast perioad sunt accesibile mai multe alimente, avnd n vedere c gospodinele au umplut cmrile cu zacusc si dulceturi de tot felul. n plus, n comert se gsesc foarte multe produse vegetale. n traditia crestin postul Crciunului purific sufleteste si trupeste, ntreste organismul, pregtindu-l pentru perioada de iarn. Postul reprezint o excelent detoxificare a organismului, ntrind sntatea. Desigur, nu se face o bun eliminare a toxinelor dac nu se mnc carne, dar se fumeaz sau se bea alcool. n timpul postului este bine s se consume doi litri si jumtate lichide pe zi (ap plat, ceaiuri, supe etc.) pentru o bun hidratare a celulelor corpului si pentru a ajuta la eliminarea toxinelor. Este bine ca postul s fie nsotit de rugciune. cci astfel se curt att mintea, ct si sufletul, determinnd nltarea spiritual. n perioada postului este recomandat s se evite situatiile conflictuale sau discutiile contradictorii, este perioada iertrilor si a mpcrilor.
Ce mncam n post?
O diet vegetarian divers, care s includ fructe, legume, cereale, nuci si seminte acoper necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrati, lipide si vitamine. Aproape toate alimentele cu exceptia alcoolului, zahrului si grsimilor sunt surse de proteine: cartofii, pinea integral, orezul, spanacul, alunele, mazrea, untul de arahide, laptele de soia si lintea sunt doar cteva exemple de surse de proteine vegetale. Dietele vegetariene sunt srace n lipide ceea ce explic incidenta sczut la boli cardiovasculare, afectiuni cronice si cancer la vegetarieni. Surse de grsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de msline, nucile, alunele, untul de alune, semintele, avocado si nuca de cocos. Unui sistem osos echilibrat i este necesar mult calciu care se gseste n legume proaspete cu frunze verzi (salata verde), semint e de susan, soia, smochine si broccoli. Fasolea uscat si legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana vegetarian. Absorbtia fierului este favorizat de prezenta vitaminei C si consumul alimentelor bogate n vitamina C, alturi de cele bogate n fier, este mai mult dect recomandat. Alte surse de fier sunt lintea, soia, mazrea, prunele, smochinele, strugurii. Deoarece vitamina B12 este continut n cantitti limitate n alimentele de provenient vegetal sunt recomandate n aceast perioad suplimentele de vitamina B12. n afar de faptul c poate acoperi fr probleme necesittile nutritive ale organismului, dieta vegetarian are o serie de beneficii: normalizeaz presiunea sngelui si nivelul colesterolului, curt arterele si aspectul dermal, d energie si vitalitate sexual, digestie usoar, memorie bun si capacitate de concentrare crescut.
