Munca la negru pune pe butuci economia judetului Vaslui. Practic, din totalul populatiei active, circa 30.000 de persoane practic servicii n afara cadrului legal. Se lucreaz fr contracte de munc n constructii, prestri de servicii, comert, agricultur etc. Grav este faptul c ntelegerile dintre patroni si muncitorii la negru sunt infailibile. Neputinciosi, n acest an, inspectorii de munc au reusit s dovedeasc n 91 de cazuri munca la negru.
La nivel judetului Vaslui, datele oficiale referitoare la munca fr forme legale sunt departe de realitate. La un calcul bazat pe datele oferite de ctre Directia Judetean de Statistic (DJS) Vaslui si specialis ti din piata muncii, fenomenul are proportii alarmante. La data de 1 ianuarie 2010, judetul Vaslui avea o populatie de 451.106 locuitori. Conform datelor DJS, populatia activ ocupat la care adugm somerii este de 162.600 persoane, din care 140.000 populatie ocupat si 22.600 someri. Din populatia activ ocupat, un numr de 56.200 persoane lucreaz n baza unor contracte individuale de munc. Dac din totalul populatiei ocupate scdem salariatii care muncesc oficial, mai rmnem cu 83.800 de persoane active. Din acest numr final mai scadem persoanele care practic profesiile liberale (1.095 de persoane) si patronii (4.599 de persoane) si rezult c un total de 78.106 de persoane active. Din acest punct, datele oficiale lipsesc cu desvrsire, calculul bazndu-se exclusiv pe informatiile specialis- tilor din domeniu. Din numrul final de 78.106 persoane active scdem cettenii care sunt plecati la munc n strintate si persoanele active din gospodriile individuale si rezult un numr final de circa 30.000 de persoane. Practic, aceste persoane fac parte din segmentul populatiei active ocupate, dar care nu se regsesc n scriptele oficiale.
Doar 91 de cazuri descoperite
Datele Inspectoratului Teritorial de Munc (ITM) Vaslui confirm amploarea fenomenului muncii la negru. n primele zece al luni ale anului curent, inspectorii de munc au dovedit numai 91 de persoane c muncesc fr forme legale. n urma inspectiilor, 62 de angajatori au fost sanctionati cu amenzi n valoare de 274.000 lei. Practic, din circa 30.000 de persoane active care desfsoara activitti n afara cadrului legal, au fost depistate doar 91 de persoane. Diferent a urias dintre realittile din teren si datele Inspectiei Muncii se explic prin dezvoltarea fr precedent a procedeelor de ocolire a legii de ctre angajatori si muncitori.
Bati palma cu patronul? Muncesti!
Depistarea muncii nedeclarate este diminuat de practica recent a angajatorilor, extrem de frecvent n ultima perioad. Angajatorii ncheie contracte scrise cu lucr- torii, dar nu pentru a le nregistra la ITM, dect dac fac obiectul unui control. Aceast practic este nlesnit si de complicitatea lucr- torilor. Acestia consimt s nu le fie nregistrate contractele, iar n caz de control declar, sub semntur, c lucreaz pentru angajatorul respectiv doar de cteva zile (numrul declarat de zile este variabil, dar ntodeauna mai mic de 20). ntelegerea ntre angajat si patron se manifest prin refuzul angajatului de a colabora cu inspectorii de munc n timpul controlului (refuz s completeze declarat ia, completeaz cu date eronate sau incomplete etc.).
Activitate profitabila
Munca la negru reprezint o activitate profitabil, desfsurat n afara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidentiat scriptic, fiscalizat, protejat, asigurat sau asistat social, lucrtorul fiind la discretia celui n folosul cruia presteaz munca. Aceast practic este prezent si se manifest sub mai multe forme, precum activitatea nenormat, total neeviden- tiat si nefiscalizat, desfsurat n afara contractului individual de munc, fr stat de plat legal ntocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fr pontaj pentru evidentierea normei de timp, fr documente privind norma de product ie si felul muncii si nenominalizarea n nici un fel a persoanei care presteaz munca; munc partial neevidentiat si nefiscalizat realizat prin evident dubl si asa numita plat „n mn” reprezentnd plus fat de evidenta din documente; incorecta evidentiere a productiei realizate n norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, activitatea domestic n gospod riile populatiei; munca n asa numitele „perioade de prob”, neevidentiat n documente. Munca nelegal este favorizat n toate sectoarele economiei cu preponderent n constructii, prestri de servicii, comertul organizat si neorganizat, stradal, n piete, trguri, dar si n sectoare greu accesibile cum sunt agricultura si exploatrile forestiere.
