Maimutareala rom�neasca de Halloween

�n urm� cu peste 150 ani, Karl Marx vorbea de stafia comunismului care b�ntuie prin Europa. Si, �ntr-adev�r, „b�ntuitul” ei nu a fost zadarnic; zeci de milioane de oameni au fost ucisi, au fost distruse destinele celor r�- masi �n viat� si s-au produs traume psihice prelungite p�n� ast�zi. Din obscure interese, monopolul crimelor a fost atribuit, cu generozitate viclean�, fascismului; despre comunis ti s� auzim numai de bine… Noua stafie care b�ntuie, de data aceasta, �ntreaga omenire este, f�r� �ndoial�, globalizarea, cu cele trei stadii ale sale: economic – deja o poveste de succes pentru cine trebuia; cultural – se impune cu ging�sie prin cultivarea amuzamentului cu orice pret si a tematicii sexuale multiple; politic – av�nd drept finalitate statul universal, pentru care se �ncearc� muschii prin Irak si Afganistan. Odat� intrati �n Uniunea European�, ni s-a promis cu insistent� suspect� primordialitatea p�str�rii si cultiv�rii a tot ceea ce tine de identitatea national� si specificul neamului nostru. Realitarea sa dovedit, �ns�, cu totul departe de promisiuni. Rusii, �n eforturile lor de dezna- tionalizare, au folosit pentru dresaj cravasa – orice serbare trebuia s� �nceap� obligatoriu cu cazaciokul, m�stile erau interzise pentru c� puteau ascunde „dusmani ai poporului”, iar s� pronunti Mos Cr�ciun �n loc de Mos Geril� (Dedi Monroz) era o adev� rat� crim�. Eminentele cenus ii din UE folosesc �ns� z�h�relul. Au �nceput cu paradisul de plastic – kitch al Sf�ntului Valentin pentru a �nlocui vigurosul Dragobete; colindele rom�nesti au fost schimbate pe cele englezesti p�n� si �n scolile din At�rnatii din Deal; datinile noastre din preajma Anului Nou, originare tocmai din Paleolitic, sunt asediate de Halloween, mixtur� irlandezo-american� coplesit� de mizere interese comerciale. �n str�vechea Europ� au existat datini si obiceiuri comune, izvor�te din aceeasi viziune magic� asupra lumii, punctul central al acestora fiind schimbarea anului, moment de r�scruce �n care revin spiritele si chiar trupurile mortilor �ntre noi. De atunci, �ns�, odat� cu formarea popoarelor, s�mburele initial a determinat o imens� varietate a formelor artistice de exprimare. S-a verificat, din nou si aici, adev�rul c� frumosul const� �n simbioza dintre unitate si varietate. �n lumea contemporan� �ns�, au loc mutatii ciudate, favorizate fabulos de mijloacele mass-media si de dezv�- luirea orwellian� c� unii sunt mai egali dec�t altii. Rom�nia posed� creatii folclorice si creatii etnografice mai valoroase dec�t cele din t�rile occidentale, unde catolicismul militant a dus la stingerea datinilor considerate „p�g�ne”. Au r�mas aschii din vechiul trunchi, asa cum ar fi samhainul celtic, p�strat de irlandezi, transformat sub zodia comertului �n Halloween. Rom�nii au dou� mari manifest�ri complexe de datini si obiceiuri, net superioare ca profunzime si aspect artistic �n raport cu acest kitch. La Sf�ntul Andrei, tot ce este legat de morti, strigoi, vr�ji, magie alb� si neagr�, preziceri se concentreaz� �n noaptea respectiv�, c�nd, re�nviindu-se temerile str�bunilor, se „p�zea usturoiul”. De Anul Nou, jocurile de m�sti inundau ulitele satelor, dar �n trecut si ale oraselor, realiz�ndu- se o unitate metafizic� �ntre animalele-totem, mortii care �si ascundeau chipurile sub alc�tuiri de blan� si lemn si cei vii. �ntr-un mod de ne�nteles, renuntarea la datinile nationale, justificat� partial de modernizarea vietii, este �nsotit� de adaptarea datinilor popoare, desi noi suntem at�t de bogati �n acest domeniu. Ce nevoie avem acum de Halloween, de Sf�ntul Valentin, de colinde englezesti, c�nd ale noastre sunt net superioare? Este foarte bine s� cunoastem si chiar, ocazional, s� practic�m datini ale altora. Cu o conditie fireasc�, �ns�: si altii s� le cunoasc� si s� le practice pe ale noastre. C�nd americanii vor juca, si ei, ursul si capra, iar englezii vor c�nta „Leru-i, ler” si, cu totii, vor p�zi usturoiul de Sf�ntul Andrei, atunci ar fi normal s� adopt�m, si noi, Halloween-ul. Altfel, devenim si colonie etno-folcloric�, nu numai economic�, iar maimut�reala noastr� national�, aparent nevinovat�, ne accentueaz�, practic, nefericitul complex de inferioritate, evident pe mai multe paliere.

Dan Ravaru