Cu ochii �n farfuriile saracilor �de lux�

In m�rinimia sa, Statul rom�n asigur�, cu titlul de alocatie de hran�, aceeasi sum� si pentru asistatii social, si pentru bolnavii internati �n spital. B�rladul nu face exceptie, dar �n timp ce, de 6 lei, un asistat primeste ce m�ncare �i pofteste sufletelul, un bolnav obisnuit se alege doar cu o �zeam� lung�. �n fiecare an, Prim�ria B�rlad cheltuieste mai mult de 2 miliarde de lei vechi pentru a oferi m�ncarea gratuit� asistatilor. La spital, suma e… secret�!

�n fiecare zi, 99 de asistati sociali b�rl�deni m�n�nc� mai bine dec�t multi dintre cet�tenii municipiului. Dac� norma de hran� de 6lei/zi de persoan� poate p�rea mic�, �n realitate, situatia este mai mult dec�t roz. Cum Cantina de Ajutor Social are �n evident� si familii cu c�te 7 membri, �n fiecare week-end, acestea pleac� acas� cu c�te 14 p�ini, 7 pui si tot at�tea portii de ciorb� si toc�nit� la caserol�. �n total, �ntr-o lun�, o astfel de familie ajunge s� m�n�nce de circa 13 milioane de lei vechi. C�te familii medii din B�rlad, care �si c�stig� m�ncarea muncind din greu, �si permit s� dea at�tia bani numai pe m�ncare?

Obrazul subtire…

Dac� p�n� �n anul 2009 municipalitatea b�rl�dean� se ocupa de hrana zilnic� a peste 120 de persoane s�rmane, �n prezent, Cantina de Ajutor Social mai are �n evident� doar 99. Oricum, �n functie de veniturile lunare, care nu trebuie s� dep�seasc� plafonul de 1 milion pe membru de familie, sau de abandonarea scolii de c�tre copii, cifra poate fluctua. �ns�, chiar si numai 99 de asistati sociali pot „contribui” serios la cheltuirea de c�tre municipalitate a peste 2 miliarde de lei vechi �n fiecare an. Si asta numai pentru hrana zilnic�. Suma poate p�rea destul de mic�, �ns�, raportat la num�rul de persoane si la cantit�tile de produse alimentare destinate acestora parc�, brusc, nu mai este deloc mic�. Mai ales c�, pentru familiile numeroase, si sunt destule �n B�rlad, lucrurile stau si mai bine. �n acest moment, �n evidenta Cantinei se num�r� o familie format� din nou� membri, dou� familii a c�te sapte membri, cinci a c�te sase membri, cinci a c�te patru membri, iar restul p�n� la totalul de 99 sunt formate din ceva mai putine persoane. Dac� de luni p�n� joi hrana const� �n portii de m�ncare g�tit� (o p�ine, ciorb�, toc�- nit�, pl�cint�), care s� le serveasc� drept pr�nz si cin�, de vineri p�n� luni, s�racii huzuresc. �n jur de ora 13.00, fiecare primeste c�te un pachet mai mult dec�t consistent, care s� le ajung� p�n� duminic�. Buc�t�resele ofer� fiec�rei persoane c�te dou� p�ini, un pui, biscuiti sau napolitane la desert, dar si c�te dou� portii de ciorb� si toc�nit�. �n cazul familiilor numeroase, este de la sine �nteles c� 18 p�ini si 9 pui sau 14 p�ini si 7 pui sunt mai mult dec�t suficiente pentru a nu muri de foame �n cele dou� zile. De fapt, nici b�rl�denii care muncesc pentru hrana zilnic� nu apuc� s� consume at�ta carne �ntr-un interval asa de scurt. Si nu de alta, dar lefurile sunt prea mici pentru a le permite s�-si achite utilit�tile si celelalte cheltuieli lunare si s� mai r�m�n� si cu 16 milioane de lei vechi numai pentru m�ncare. Asa cum este cazul familiei formate din 9 membri. �n plus, asistatii mai fac si mofturi! „Sunt unele s�pt�m�ni �n care fac scandal c�nd le d�m pui pentru week-end. Vor s� primeasc� tac�muri. De ce? Nu stim. Mult mai mult� carne au dac� primesc pui. Referitor la vechimea asistatilor, pot spune c� nu stiu exact care este cea mai „longeviv�” familie care primeste norma de hran�, dar eu lucrez aici de zece ani si sunt familii care vin la Cantin� dinainte de a ajunge eu aici”, ne-a spus Constantin Matei, seful Cantinei de Ajutor Social din B�rlad. „P�strarea” num�rului de asistati poate fi interpretat� ca o strategie… politic�, av�nd �n vedere c� una dintre cele mai numeroase categorii participante la scrutinurile electorale de p�n� acum a fost cea a tiganilor. Trebuie spus c� din cei 99 de asistati, doar 5-6 nu sunt rromi. Prin urmare, o mas� cald� pe zi poate garanta un vot asisderea la orice scrutin oricui s-a g�ndit din timp s� aib� grij� de acestie „nevoiasi”. Exemplul este preluat de la orase mari, precum Galati, Bac�u sau Iasi, unde, raportat la num�rul de locuitori, procentul asistatilor este identic cu cel al B�rladului.

Un mic secret

Prin comparatie, am �ncercat s� afl�m care este cuantumul alocatiei de hran� pe care o primeste un bolnav internat �n Spitalul „Elena Beldinam” din B�rlad. Aici, fiind vorba despre un serviciu descentralizat, ne-am lovit de o reticent� iesit� din comun din partea administratiei institut iei. Mai exact, ni s-a spus scurt doar c� bolnavii din spitalul b�rl�dean primesc zilnic m�ncare (pentru a se reface), �n cuantum de 6 lei. Aceeasi sum�, numai c�… „Supe, ciorbe de legume… rar c�te o tocanit�… Cam asta ar fi! �n rest, depinde de afec- tiune. Altii primesc orez sau lapte iar altii nimic, pentru c� nu merg la mas�, �ntruc�t primesc m�ncare de la rude. Eu n-am m�ncat nimic din spital, c�t am stat 4 zile!”, ne-a spus un bolnav.

M�ncare pentru 5 din cei 7 copii ai Lilianei Pletosu

Si Liliana Pletosu, femeia �n v�rst� de 36 de ani, care amenintase, la sf�rsitul lunii octombrie, c� se arunc� �n gol de la circa 20 de metri �n�ltime, a intrat din nou �n gratiile municipalit�tii. Mai exact, de s�pt�m�na trecut�, b�rl�deanca si cinci dintre copiii s�i au revenit pe lista asistatilor sociali care primesc hran� la Cantina de Ajutor Social. Asta dup� ce, o scurt� perioad� de timp, a fost „interzis�” ca urmare a faptului c� a „tepuit” municipalitatea de ceva b�nuti. Femeia primise un loc de cas� si un ajutor financiar �n cuantum de 30 milioane de lei vechi, �ns� banii sau „evaporat” iar casa a r�mas la stadiul de proiect. Pentru a-si recupera paguba, Prim�ria, prin Directia de Asistent� Social�, a decis sistarea alocatiei de hran� p�n� la stingerea debitului. „De c�teva zile, Liliana Pletosu si cinci din cei sapte copii ai ei au �nceput s� primeasc� din nou hran�. Femeia a adus acte doveditoare c� se afl� �n divort de b�rbatul ei si acum a intrat din nou �n drepturi. S-a rugat de doamna Platon (Liliana Platon, sefa Directiei de Asistent� Social�, n.r.) si de domnul primar p�n� c�nd au cedat. Femeia a promis solemn c�, din ajutorul social pe care �l primeste, �n fiecare lun� va da c�te un milion, p�n� achit� toat� datoria. Oricum, pentru c� au deja 16 ani si nu mai frecventeaz� scoala, doi copii nu mai primesc m�ncare”, a �ncheiat Matei.