Sf�ntul Mare Mucenic Dumitru, izvor�torul de mir – martir al credintei crestine

�n decursul primelor trei veacuri ale crestinismului, multi �mp�rati romani, st�p�ni �n acele timpuri pe aproape �ntreaga omenire civilizat� de pe malurile M�rii Mediterane, au dezl�ntuit un mare num�r de persecutii �mpotriva crestinilor. Si, fiindc� num�rul adeptilor �nv�t�turii lui Cristos crestea �n toate provinciile Imperiului Roman, �n ciuda s�ngeroaselor persecutii, milioane de crestini au murit m�rturisind public convingerile lor crestine. Unul dintre acesti martiri ai credintei crestine a fost si Sf�ntul Dumitru, izvor�torul de mir. Originar dintr-o nobil� familie macedonean� din Tesalonic, a fost crescut si botezat �n religia crestin� a p�rintilor s�i, practic�nd virtutile crestine. �mp�ratul Doclitian a aflat de credinta crestin� a lui Dimitrie si l-a trimis la �nchisoare, cuget�nd c�, �n timp, acesta se va lep�da de credinta crestin�. �ns� s-a �nselat, fiindc� Dimitrie si �n temnit� continua s� se roage lui Dumnezeu. Dup� cucerirea unor lupte, �mp�ratul a venit �n cetatea Tesalonicului si l-a cercetat pe Dimitrie la �nchisoare. L-a �ntrebat dac� e crestin si Dimitrie i-a r�spuns curajos c� este. �mp�ratul m�nios l-a l�sat pe mai departe �n temnit�. Pentru c� Dimitrie a binecuv�ntat un t�n�r crestin, care astfel a reusit s� ias� �nving�tor �ntr-o lupt� aranjat� de �mp�rat, t�n�rul a spus c� doar rug�ciunile sf�ntului din temnit� l-au ajutat s� �nving�, iar �mp�ratul a poruncit unei trupe de ostasi s� intre �n temnit� si s�-l str�pung� cu sulitele pe Sf�ntul Dumitru. Porunca a fost executat� si astfel Sf�ntul Dumitru a dob�ndit cununa de martir. �n biserica zidit� �n Tesalonic au fost asezate moastele sf�ntului, �n 26 octombrie anul 413 dup� Christos si de atunci exist� data de 26 octombrie ca s�rb�- toare a acestui sf�nt.

De S�medru se �ncheie socotelile de peste vara

Sf�ntul Mare Mucenic Dimitrie – S�medru (26 octombrie) este timpul �n care p�storii coboar� de la munte pentru a l�sa oile �n grija st�p�nilor lor. �n traditia popular�, Sf�ntul Dumitru si Sf�ntul Gheorghe sunt frati, iar dup� cum s-au �nteles, Sf�ntul Dumitru, S�medru, se numeste popular ziua s�rb�torii crestine a Sf�ntului Dimitrie, Izvor�torul de Mir. �mpreun� cu S�ngiorzul (Sf�ntul Gheorghe), S�medru �mparte anul pastoral �n dou� anotimpuri egale: vara, de la 23 aprilie p�n� la 26 octombrie, av�nd ca mijloc al timpului data de 20 iulie (S�ntilie); iarna, �ntre 26 octombrie si 23 aprilie, cu mijloc la 16 ianuarie (S�npetru de iarn�). �n opozitie cu S�ngiorzul, care ��ncuie� iarna si �nfrunzeste codrul, S�medru ��ncuie� vara si desfrunzeste codrul. �n traditia popular�, exist� credinta c� S�medru umbla pe pam�nt �nsotit de S�ngiorz, cu care f�cuse un leg�m�nt: unul s� �nfrunzeasc� codrul, iar cel�lalt s�-l desfrunzeasc�. S�rbatoare cunoscut� mai ales �n mediile pastorale, S�medru este prefatat� de ajun, c�nd se aprind focurile rituale. De Mosii de S�medru, pomeniti �n s�mbata de dinaintea s�rb�torii, se aduc ofrande pentru cei morti. De aceast� zi se leag� o serie de acte rituale (de purificare, de fertilitate), de practici de pomenire si de �mbunare a sufletelor celor morti care p�r�seau, la aceast� dat�, mormintele, de pronosticuri pentru iarna ce urmeaz�, de activit�ti social-economice (ziua c�nd se �ncheiau vechile �ntelegeri cu ciobanii). S�medru se mai numeste si Ziua Soroacelor, pentru c� �n aceasta zi se rezolvau si se lichidau toate socotelile, chiriile, �mprumuturile, slujbele sezoniere si alte �ntelegeri �ncheiate cu sase luni �n urm�, la S�ngiorz (23 aprilie), si se �ncheiau noi �nvoieli. �n ajun de Sf�ntul Dumitru are loc, �n fiecare an, o s�rb�toare numit� �Focul lui S�medru�. S�tenii aprind focuri mari si se adun� �n jurul lor, s�rb�torind sf�rsitul anului agricol. Iat� care este obiceiul str�mosesc al acestei s�pt�m�ni, asa cum a fost el p�strat: �Femeia s� fiarb� de joi porumb r�snit �n lapte si unt si s� �mpart� p�satul �mpreun� cu colacii de gr�u, preg�titi pentru Mosii de Toamn�. Totodat�, vineri, �mpreun� cu feciorul, preg�teste Focul lui S�medru; taie un brad verde din p�dure si cl�deste �n jurul lui un rug de cetini uscate; adu paie si lemne destule, s� se fac� flac�r� �nalt� si mult jar cu sc�ntei, petrece noaptea �n jurul Focului lui S�medru, �n joac� si chiuituri. Oamenii s� sar� peste v�lvataie, apoi zdrobesc t�ciunii prin gr�din� si prin livad�, pentru rod bogat �n anul ce vine�.