Romnii ar putea opta ntre CI si actul biometric

2

Conform unui proiect al Ministerului Administratiei si Internelor, romnii vor putea opta ntre eliberarea unei crti de identitate sau a unei crti electronice de identitate, forma si continutul fiind stabilite prin hotrre de Guvern. Imaginile digitale ale amprentelor se vor sterge automat dup personalizarea documentului biometric.

Optiunea este prevzut ntr-un nou proiect de act normativ supus dezbaterii publice prin care se aduc modificri de substant OUG nr.97/2005, privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cettenilor romni. Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a luat act de propunerile, sugestiile si obiectiile formulate att n timpul dezbaterilor care au avut loc n procesul parcurgerii procedurilor de transparent decizional n data de 20 august a.c., ct si prin adresele transmise pe adresa ministerului referitoare la Proiectul de Ordonant a Guvernului pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgent a Guvernului pentru evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cettenilor romni si pentru completarea Ordonantei de Urgent a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulat ie pe teritoriul Romniei a cettenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, se precizeaz ntr-un document al MAI. Prin acest proiect se urmreste crearea unui cadru juridic unitar privind aplicabilitatea actelor de identitate. Potrivit noului proiect supus dezbaterii publice, cettenii romni pot opta pentru eliberarea unei crti de identitate, a unei crti electronice de identitate fr impresiuni digitale (dar care permite utilizarea semnturii digitale) sau a unei crti electronice de identitate care contine toate facilitt ile si datele, inclusiv impresiunile digitale. Astfel, prima carte de identitate (CI) sau carte electronic de identitate (CEI) se elibereaz la 14 ani, potrivit optiunii solicitantului, se arat n proiect. De la data punerii n circulatie a crtii electronice de identitate, cartea de identitate va avea un format identic cu aceasta (fr a contine ns si date n format electronic), tip card, ambele documente fiind emise pentru o perioad de patru ani, pentru persoanele cu vrsta ntre 14 si 18 ani, respectiv 10 ani, dup mplinirea vrstei de 18 de ani. n noul proiect de act normativ sunt prevzute explicit datele cu caracter personal care se introduc n formatul tiprit. Acestea sunt numele si prenumele titularului, sexul, cettenia titularului, data si locul nasterii titularului, semntura olograf a titularului, fotografia titularului, CNP, domiciliul titularului. Aceleasi date se vor regsi si n formatul electronic si, n plus, va include prenumele printilor titularului, certificate digitale, date biometrice ale titularului, constnd n imaginea facial si imaginile impresiunilor papilare a dou degete. ntruct CI si CEI contin si alte date dect cele cu caracter personal, forma si continutul acestor acte de identitate se va stabili prin hotrre a Guvernului, cu avizul Autorittii Nationale de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal, se arat n noul proiect de act normativ. De asemenea, sunt prevzute reguli clare n privinta colectrii, utilizrii si stocrii datelor biometrice. Acestea se colecteaz numai cu acordul expres al solicitantului sau, n cazul minorilor si al incapabililor, numai cu acordul expres al unuia dintre printi ori al reprezentantului legal, pentru a fi nscrise n CEI, n scopul verificrii autenticittii acesteia si identittii titularului. Verificarea identittii titularului CEI se va face prin compararea direct a datelor biometrice preluate de la acesta, cu ocazia verificrii, si a datelor nscrise n CEI. Dup personalizarea si transmiterea CEI la autoritatea competent s o elibereze, toate datele stocate n bazele de date de productie se sterg prin procedur automat. Imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia depunerii cererii de eliberare a CEI se sterg prin procedur automat imediat dup personalizarea documentului. Membrii APADOR-CH au artat c nu se justific prelevarea obligatorie de amprente cettenilor, motivnd c oamenii ar fi tratati ca niste infractori. n plus, membrii ONG-ului au precizat c nu exist dreptul de optiune al cettenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind c oamenii au toate garantiile s se ndoiasc privind respectarea drepturilor sale. Nu n ultimul rnd, reprezentant ii societtii civile au criticat faptul c prea multe institutii ale statului au acces la o multitudine de date personale.

2 COMENTARII

  1. Da’ nu-i mai simplu sa ne tatueze la incheietura unei maini CNP-ul? Ca si-asa suntem ca la Auschwitz!

  2. mai bine ne-ar crotalia ca pe animale …ar tace un tarc din tara noastra…si ne-am duce stupida viata,in propriul „gulag”, ca si asa am ajuns sub limita unui trai de cosmar…….oricum santem bucurosi ca avem in buzunar ” buletinul de identitate al saraciei „…..Multumim tuturor celor care conduc tara.

Comentariile sunt închise.