n judetul Vaslui, doar 129.000 de persoane contribuie la fondul asigurrilor de sntate, cifr care nu reprezint nici mcar jumtate din numrul asiguratilor, care este de 311.000. n rndul asiguratilor fr contributie intr aproximativ 182.000 de persoane. Este vorba n principal de pensionari cu venituri mai mici de 1.000 de lei, copii, elevi si studenti.
Reprezentantii Casei Judetene de Asigurri de Sntate (CJAS) Vaslui au constatat c n ceea ce priveste serviciile medicale oferite angajatilor, n judetul Vaslui se face protectie social „la greu”. Afirmatia este sustinut de cifre. „Dintr-o populatie de aproximativ 460.000 de locuitori, au calitate de asigurat 311.000 persoane. Dintre acestea, nu toate sunt pltitoare la fondul asigurrilor de sntate. Mai exact, din cei 116.875 de pensinari, sunt pltitori 9.066 de pensionari, care au indemnizatia lunar de peste 1.000 de lei, somerii n plat, aproape 9.000, cei 54.000 de salariati si cele aproximativ 16.000 de persoane fizice care pltesc contributia la sediul nostru. Mai este pltit contributia, dar de ctre primrii, si pentru cele 40.000 de persoane care beneficiaz de ajutor social. n total, n judet, sunt 129.000 de persoane care contribuie la fondul asigurrilor de sntate. Au calitatea de asigurat si toate drepturile care deriv de aici alte 182.000 de persoane: copii si pensionari cu venituri mai mici de 1.000 de lei pe lun”, spune Corneliu Mihalache, presedintele CJAS Vaslui. Aceast situatie se nregistreaz nu doar la Vaslui, ci si la nivel national. Conducerea Casei Nationale de Asigurri de Sntate (CNAS) anuntnd c n vreme ce 18 milioane de romni solicit servicii medicale, doar 8 milioane contribuie la acest fond. n ciuda faptului c numrul celor care pltesc asigurri de sntate este mic, Vasluiul beneficiaz de un buget mult mai mare din partea CNAS. Astfel, dac n primele nou luni ale acestui an vasluienii au pltit pentru asigurrile de sntate 80,45 milioane lei, CJAS Vaslui a pltit n aceast perioad servicii medicale de peste 177 milioane lei. „Suma este mare n comparatie cu ct contribuim n fiecare an la fondul national de asigurri, dar s-a tinut cont de faptul c trebuie asigurat asistent medical si persoanelor care au nevoie de aceste servicii, chiar dac nu pot plti: copiii, pensionarii cu venituri mici, persoanele cu handicap. La aceste categorii se adaug persoanele care, indiferent de calitatea lor, asigurate sau nu, primesc asistent medical si tratamente gratuite prin programele nationale de sntate destinate mamei si copilului, bolnavilor cu afec- tiuni cronice si celor cu anumite boli transmisibile, cum sunt HIV/SIDA sau TBC-ul”, mai spune Corneliu Mihalache, presedintele CJAS Vaslui. De regul, cei cu venituri mari pltesc mai mult, dar beneficiaz, n medie, foarte putin de pe urma sistemului public de sntate. Avnd n vedere veniturile pe care le au, ei si permit s apeleze de cele mai multe ori la cabinete private, unde li se ofer servicii de calitate superioar si, mai ales, sunt scutiti de pierderile de timp pe care le presupune sistemul public. La cellalt pol se situeaz oamenii cu venituri mici si pensionarii, care sunt nevoiti s apeleze mai des la medic, pe de o parte pentru c triesc prost, iar pe de alta, din cauza vrstei. Aceast categorie de beneficiari ai sistemului public de sntate este si cea care contribuie cel mai putin. „Sistemul de asigurri din sntate nu este precum cel de pensii, unde n general cel care contribuie mai mult primeste mai mult, ci unul de protectie social, bazat pe principiul solidarittii: cei care au posibilitti mai mari contribuie si la asigurarea nevoilor celor fr posibilitt i. Problema este ns c ar trebui s existe mai multe forme de control asupra acestora, care s demonstreze dac ntr-adevr acesti oameni au nevoie de un asemenea ajutor. Sistemul sanitar, asa cum este el cldit n Romnia, nu poate s func- tioneze dac numrul celor care contribuie este din ce n ce mai mic”, a mai precizat presedintele CJAS Vaslui. Pentru c n ultima vreme deficitul dintre buget si necesitti s-a adncit dramatic, reprezentantii CJAS Vaslui au demarat o actiune de centralizare a tuturor datelor legate de datorii si de datornici, pentru ca, ulterior, institutia s aplice msurile legale de recuperare a debitelor, care debuteaz cu nstiintri de plat si se pot finaliza cu executri silite.
