La Murgeni, speranta vine de la… Bucuresti!

Uitat undeva departe de lumea dezl�ntuit�, orasul Murgeni a fost de multe ori privit cu ironie si nedrept�tit la �mp�rtirea bugetelor alocate pentru investitii. Asa se face c� mai multe proiecte demarate �n anii trecuti au fost �uitate�. Cu banii de la buget, dar si cu cei din bugetul local, Prim�ria a reusit totusi s� mai fac� c�te ceva, astfel �nc�t s� nu fie probleme nici �n ceea ce priveste salariile sau ajutoarele sociale, dar nici �n ceea ce priveste asigurarea conditiilor �n unit�tile de �nv�t�m�nt. Si totusi, edilii vor mai mult si sunt hot�r�ti s� mearg� cu �jalba �n protap� la Bucuresti, pentru a obtine m�car finantarea pentru finalizarea unei piete agro-alimentare. �n tot acest iures administrativ, numai viata rromilor pare s� fi r�mas acelasi.

Nu e usor deloc s� ajungi la Murgeni, drumurile fiindu-ti parc� potrivnice la fiecare pas. Odat� ce ai �ndr�znit �ns� s� parcurgi distanta dintre drumul european si oras, �ti dai seama c� a meritat s� vii aici, dat� fiind originalitatea localnicilor si modul �n care se desf�soar� lucrurile. Pentru Prim�ria Murgeni, lucrurile nu sunt deloc usoare, �n conditiile �n care �nainte de 2007 aici nu s-a f�cut mai nimic. Si totusi, anul 2010 este declarat un an �bun� de primarul Jenic� Panica. �Nu suntem, ca alte prim�rii, �n situatia de a ne �nchide portile. �n var� am f�cut igienizarea scolilor si mici reparatii acolo unde s-au impus, avem combustibil pentru scoli si urmeaz� s� achizition�m si CLU pentru �nc�lzirea liceului. Bani pentru salarii avem p�n� la sf�rsitul anului, deci putem s� spunem c� priorit�tile sunt acoperite. Mai mult, din bugetul local amenaj�m trotuarele, o investitie �n care am b�gat deja 1,5 miliarde lei si la care lucr�rile sunt �n plin� desf�surare�, spune Jenica Panica, primarul orasului Murgeni. Sup�rarea acestuia vine din neputinta de a continua lucr�rile de investitii demarate �n urm� cu un an-doi �n urm�. �Avem patru scoli �ncepute: dou� sunt construite �n proportie de 40 si repectiv 50%, celelalte dou� sunt �n stadiul de santier. Nu putem continua lucr�rile pentru c� nu au mai venit banii pentru aceste proiecte. Tot �n categoria planurilor pe care nu am reusit s� le finaliz�m intr� si modernizarea unei cl�diri care a fost cump� rat� de la Federalcoop, si care care face corp comun cu piata agroalimentar�. Aici, vrem s� amenaj�m o piat� care s� �ntruneasc� toate standardele de calitate si igien� impuse de UE. Si aici am investit cam un miliard, dar lucr�rile au stagnat din lipsa banilor. Acum am �ntocmit o documentatie si, dac� e nevoie, o s� stau si o s�pt�m�n� la Bucuresti, s� �ncerc pe la ministere, poate obtin �ntelegere s� termin aceast� piat�, cu at�t mai important� cu c�t aceasta este o zon� de desfacere a produselor agroalimentare pentru toti locuitorii din satele arondate orasului Murgeni�, mai spune primarul. Jenic� Panica regret� c� poten- tialul turistic al zonei nu este exploatat. �Sunt �n Murgeni 1.280 ha de luciu de ap�. Vin aici pescari amatori din toat� Moldova iar exploatarea acestui potential turistic ar aduce bani frumosi. O parte din aceste ape sunt privatizate, iar acolo unde ne-am putea implica nu avem cu ce; �ncas� rile la buget, din taxe si impozite, se fac doar �n proprtie de 40-50%.�

Saracia, o problema nerezolvata

Marea problem� a Murgeniului r�m�ne s�r�cia, alimentat� de n�ravurile marii comunit�ti de rromi. ��nainte, Murgeniul era o zon� �n care existau c�teva puncte de lucru care absorbeau o mare parte din forta de munc� a zonei. R�nd pe r�nd, acestea s-au �nchis si doar 8, maxim 10% din populatia orasului este angajat�. �n ceea ce priveste romi, acestia nu fac parte din categoria celor care, prin traditie, se �ndeletnicesc cu tot felul de mestesuguri. Tr�iesc din ajutoarele sociale si de urgent�. Multi dintre ei au plecat peste hotare. Asta nu �nseamn� c� au devenit peste noapte mai harnici. Banii c�stigati �ntr-un fel sau altul peste hotare aduc �ns� transform�ri si �n modul de trai. Pe unde pleac� v�d si ei cam cum decurg lucrurile. Au �nceput s�-si mai construiasc� c�te un gard, s� pun� acoperisuri la case. Cu alte cuvinte, creste nivelul de trai si �n r�ndul acestui segment al populatiei. Din p�cate, nu tin cont de nici o regul� si construiesc unde vor si cum vor, f�r� niciun fel de autorizatie. Am la Prim� rie un mediator sanitar, o fat� t�n�r�, care se str�duieste s�-i fac� s� �nteleag� c� sunt niste legi carte trebuie respectate, dar nici ea nu g�seste prea mult� �ntelegere, asa cum nu g�sim nici noi c�nd este vorba de cur�tenia orasului. Degeaba am pus containere de gunoi peste tot. Le-au distrus, iar gunoiul tot pe strad� este aruncat�, mai spune Jenic� Panica. Primarul recunoaste c�, �n m�- sura �n care pleac� rromii scad si problemele, dar se fac economii si la bugetul Prim�riei. �Pentru c� de la �nceputul anului au plecat multi beneficiari de ajutor social, am r�mas cu niste bani la acest capitol. Am r�mas �n urm�, �nc� din luna mai, cu plata celor 80 de �ngrijitori ai persoanelor cu handicap. Am f�cut o cerere la Finante pentru a putea folosi banii r�masi la ajutoare sociale pentru aceste persoane, dar r�spunsul a fost negativ. Acum, am revenit cu o alt� cerere, care, sper�m, va fi pozitiv�, pentru ca si acesti oameni, care au �n �ntretinere persoane cu handicap, s�-si primeasc� drepturile care li se cuvin�, mai spune primarul orasului.